Criza climatică nu mai constituie o amenințare din viitor – oamenii deja trăiesc cu consecințele secolelor de emisii de gaze cu efect de seră. Însă nu totul este pierdut. Modul în care lumea va alege să răspundă în anii următori va avea repercusiuni majore asupra generațiilor viitoare.
Haideți să ne imaginăm două viziuni diferite ale viitorului. Una în care nu facem aproape nimic pentru a preveni schimbările climatice și una în care facem tot ceea ce este posibil. Iată cum ar putea arăta cele două realități diferite.
Anul 2100: scenariul de coșmar
Secolul al XXI-lea se apropie de sfârșit fără ca omenirea să fi luat măsuri pentru prevenirea schimbărilor climatice. Temperaturile globale au crescut cu peste 4 grade Celsius. În multe țări, temperaturile din timpul verii rămân frecvent peste 40 de grade Celsius. Valuri de căldură cu temperaturi de peste 50 de grade Celsius au devenit ceva obișnuit în țările tropicale.
În fiecare vară, incendiile de vegetație mătură fiecare continent, cu excepția Antarcticii, ducând la formarea unor nori uriași de fum înecăcios care fac respirația în exterior imposibilă și cauzează crize anuale de sănătate.
Temperaturile oceanelor au crescut dramatic. După fenomene de albire repetate, Marea Barieră de Corali din Australia de fost declarată moartă în mod oficial.
Recifele de corali tropicale sunt vulnerabile la creșterea temperaturilor oceanului. | Foto: AHMED AREEF/UNSPLASH
Secetele frecvente și prelungite torturează regiuni vaste de pe Pământ. Deșerturile s-au extins, ducând la relocarea multor milioane de oameni. Aproximativ 3,5 miliarde de oameni trăiesc în zone în care nevoia de apă depășește disponibilitățile.
Poluarea aerului are o nouă cauză majoră, în afara orașelor sufocate de trafic: praful măturat de pe terenurile agricole ajunse acum sterpe.
Arctica este lipsită de gheață în fiecare vară. Ca rezultat, temperaturile medii din nordul îndepărtat au crescut cu peste 8 grade Celsius. Calotele glaciare ale Groenlandei și Antarcticii de Vest au început să se topească, eliberând în oceane cantități uriașe de apă dulce.
Majoritatea ghețarilor alpini s-au topit. Schiatul este acum un sport de interior, care se desfășoară pe pârtii artificiale. Cea mai mare parte a gheții din Himalaya a dispărut, reducând debitele fluviilor Indus, Gange, Brahmaputra și Yamuna, de care depind peste 600 de milioane de oameni.
Căldura suplimentară din ocean a dus la extinderea acestuia. În combinație cu apa provenită din topirea calotelor glaciare, nivelurile mării au crescut cu mai mult de un metru. Numeroase orașe importante, cum ar fi Hong Kong, Rio de Janeiro și Miami, sunt deja inundate și de nelocuit. Insulele Maldive, Marshall și Tuvalu, dar și alte insule mai mici, au fost abandonate.
Multe zone de coastă și riverane sunt inundate cu regularitate, inclusiv Delta Nilului, Valea Rinului și Thailanda. Peste 20% din Bangladesh se află permanent sub apă.
Furtunile din timpul iernii sunt mult mai puternice și aduc mai multe precipitații, cauzând pagube importante și inundații în fiecare an.
Cicloanele tropicale au devenit mai puternice și afectează zeci de milioane de oameni în fiecare an. Megacicloanele, precum taifunul Haiyan din anul 2013, au devenit mai frecvente, cu vânturi de peste 300 km/h.
Efectele devastatoare ale taifunului Odette în Lapu-Lap City, Cebu, Filipine. | Foto: CARL KHO/UNSPLASH
Musonii din sud-estul Asiei au devenit mai intenși și mai impredictibili, aducând fie prea multă, fie prea puțină ploaie în fiecare regiune și afectând viețile a peste trei miliarde de oameni.
Nesiguranța în privința hranei și apei a crescut peste tot în lume, amenințând sănătatea și bunăstarea a miliarde de oameni. Căldura și umiditatea extreme din zonele tropicale și subtropicale au dus la creșterea de zece ori a numărului de zile în care nu se poate lucra în exterior – reducând productivitatea fermelor. Vremea extremă din regiunile temperate, cum ar fi Europa, a făcut ca producția de hrană să fie foarte imprevizibilă. Jumătate din terenurile destinate în trecut agriculturii acum nu mai sunt utilizabile, iar capacitatea celor rămase de a produce hrană diferă mult de la sezon la sezon. Producția agricolă este la cele mai mici niveluri de la mijlocul secolului al XX-lea.
Stocurile de pește s-au prăbușit. Aciditatea oceanului a crescut cu 125%. Lanțul trofic din ocean a intrat în colaps în unele regiuni, pe măsură ce organismele marine de la baza acestuia se zbat pentru formarea cochiliilor din carbonat de calciu și pentru a supraviețui în apele mai acide.
În ciuda progreselor din științele medicale, decesele cauzate de tuberculoză, malarie, holeră, diaree și afecțiuni respiratorii sunt la cele mai ridicate niveluri din istoria umanității. Evenimentele climatice extreme – de la valuri de căldură și secete până la furtuni și inundații – duc la pierderi importante de vieți și lasă milioane de oameni fără case. Epidemiile au măturat întregul secol, răspândindu-se în rândurile populațiilor afectate de sărăcie și vulnerabilitate.
Anul 2100: omenirea a făcut față provocărilor
Astfel ar putea arăta planeta noastră dacă vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru prevenirea schimbărilor climatice.
Temperaturile globale au crescut cu 1,5 grade Celsius până în anul 2050 și au rămas la acest nivel până la sfârșitul secolului. Combustibilii fosili au fost înlocuiți cu energia obținută din surse regenerabile. Au fost plantați peste un trilion de arbori, care absorb dioxidul de carbon din atmosferă. Aerul este mai curat decât a fost vreodată după revoluția industrială.
Orașele au fost restructurate pentru a oferi transport public electric și spații verzi vibrante. Numeroase clădiri noi prezintă un înveliș fotoelectric, care generează energie solară și au acoperișuri verzi, care răcoresc orașele, făcându-le locuri mai plăcute pentru a trăi. Trenurile electrice de mare viteză leagă numeroase orașe importante ale lumii. Încă mai există zboruri intercontinentale, care utilizează avioane mari și eficiente ce funcționează pe bază de kerosen sintetic, obținut prin combinarea apei cu dioxidul de carbon extras direct din atmosferă.
Gardens by the Bay, Singapore. | Foto: SERGIO SALA/UNSPLASH
Regimurile alimentare nu mai sunt bazate pe carne. Eficiența fermelor a crescut semnificativ în timpul tranziției de la producția de carne la scară industrială la cea bazată pe plante, eliberând mai mult teren pentru reîmpădurire.
Jumătate din suprafața Pământului este dedicată refacerii biosferei și serviciilor sale ecologice. În restul planetei, fuziunea a fost pusă la lucru pentru a furniza energie curată în cantități nelimitate pentru oamenii secolului al XXII-lea.
Două viitoruri total diferite. Lumea în care copii și nepoții noștri vor trăi depinde de deciziile ce se vor lua în prezent.
Sursa: The Conversation.