Șase probleme de mediu din Europa anului 2022

Națiunile din lumea întreagă se confruntă deja cu consecințele schimbărilor climatice, iar dacă nu vom reuși să luăm măsuri rapide pentru contracararea acestor tendințe, efectele vor deveni mult mai devastatoare în viitorul apropiat.

Europa, al treilea cel mai populat continent de pe glob, nu este ferită de încălzirea globală. De la nord la sud și de la est la vest, toate țările europene sunt afectate, într-un fel sau altul, de poluarea aerului, secete, incendii de vegetație și creșterea nivelurilor mării. Iată șase probleme de mediu din Europa și cum pot fi acestea contracarate.

1. Poluarea aerului

Prima pe lista celor mai mari probleme de mediu ale Europei se află poluarea aerului, pe care Agenția Europeană de Mediu (AEM) o consideră „cel mai mare risc pentru sănătatea mediului” de pe continent.

Chiar dacă pandemia de COVID-19 a determinat o scădere semnificativă a concentrației de poluanți din atmosferă, cu până la 25% în orașele mari din Italia, Spania și Franța, poluarea aerului rămâne o îngrijorare majoră pentru sănătatea europenilor. Potrivit ultimului raport al AEM privind calitatea aerului, majoritatea populației urbane – aproximativ 96% – este expusă la niveluri ale poluării aerului considerate nesigure și la concentrații de particule (PM) cu mult peste cele mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Acest lucru este valabil mai ales în Europa Centrală și de Est și în Italia, unde, în anul 2021, au fost raportate cele mai ridicate concentrații de PM.

În octombrie 2022, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța a obligat statul să plătescă o amendă de 20 de milioane de Euro pentru că nu a abordat problema poluării aerului din țară. Doar în Franța, calitatea redusă a aerului provoacă aproximativ 48.000 de decese în fiecare an. Situația este foarte proastă în capitala țării, Paris, dar și în alte zone metropolitane, cum sunt Toulouse, Lyon și Aix-Marseille.

Printre principalele cauze ale poluării aerului în Europa se numără arderea combustibililor fosili pentru încălzire, precum și utilizarea acestora în industrie și transport. Pentru a înrăutăți și mai mult lucrurile, criza energetică presantă provocată de invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, determină unele națiuni europene să-și repornească centralele pe cărbune pentru a compensa lipsa gazului natural. Acest lucru cu va încetini progresele pe care continentul le-a realizat pentru reducerea emisiilor.

2. Seceta

Seceta reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai presante probleme de mediu din Europa. În special țările mediteraneene, cum sunt Grecia, Italia, Spania și Turcia, sunt predispuse la veri fierbinți și secetoase, iar acest sezon va fi și mai cald și uscat odată cu creșterea temperaturilor. Perioadele de secetă repetate au repercusiuni serioase asupra rezervelor de apă, ceea ce duce la scăderea recoltelor agricole și la înmulțirea incendiilor de vegetație, dar și la înrăutățirea condițiilor de sănătate publică din orașele și regiunile afectate de valurile de căldură.

Vara anului 2022 va fi greu de uitat, deoarece 47% din Europa a fost sub avertizare de secetă, ceea ce oamenii de știință consideră drept cea mai mare secetă din ultimii 500 de ani. Franța a trecut prin cea mai călduroasă lună mai din istoria sa, iar guvernul Marii Britanii – o țară de obicei neexpusă valurilor de căldură – a declarat cod roșu de vreme caniculară pentru prima dată în istorie, în luna iulie. Valurile de căldură din Europa au afectat unele dintre cele mai importante râuri din Europa.

3. Incendiile de vegetație

Căldura și uscăciunea persistente în toată Europa au alimentat numeroase incendii de vegetație, mai ales în Spația, Portugalia și Franța, care au fost afectat de incendii de pădure. Doar în luna august, incendiile au distrus 500.000 de hectare, de la începutul anului fiind arse 750.000 de hectare – comparativ cu o medie de 260.000 de hectare înregistrată în intervalul 2006-2021.

Datele recente de la Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS) sugerează că emisiile de carbon provenite de la incendiile de vegetație din Europa și Marea Britanie înregistrate în anul 2022 au fost cele mai mari din 2007.

Schimbările climatice agravează incendiile prin amplificarea condițiilor de căldură și uscăciune, care nu numai că le alimentează, ci le ajută să se răspândească mai repede și să ardă pentru mai mult timp. Experții prognozează că, în condițiile unor emisii ridicate, pericolul de incendii de vegetație ar putea crește cu până la 40% în sudul și vestul Europei, în timp ce țările nordice se vor confrunta cu un risc semnificativ.

4. Creșterea nivelurilor mării

Topirea ghețarilor, precum și a calotelor glaciare din Antarctica și Groenlanda, declanșată de încălzirea globală, a fost cauza predominantă de creșterii nivelului mărilor. În studiu publicat în luna august a arătat că rapida topire a gheții din Groenlanda va crește nivelul mării la nivel global cu 25 cm, de două ori mai mult decât se estimase anterior.

Unele dintre orașele cele mai amenințate de creșterea nivelului mări se află în Europa. De exemplu, Amsterdam, capitala Olandei, se va confrunta cu o creștere a nivelurilor mării cu 1,2-2 m în următorii 80 de ani, dacă emisiile de gaze cu efect se seră nu vor fi reduse imediat, iar topirea calotei glaciare din Antarctica se va accelera. Aceasta ar putea duce la relocarea a 97% din populația orașului până în anul 2100.

Germania se confruntă și ea cu aceeași situație, care reprezintă o amenințare serioasă pentru orașele situate pe coasta nord, așa cum este Hamburg. Pentru a aborda amenințarea tot mai mare a încălzirii globale, orașul așteaptă un proiect de renovare în valoarea de 592 milioane de dolari.

Marea Britanie este amenințată și ea de creșterea nivelurilor mării, riscul cel mai ridicat înregistrându-se în orașe precum Cardiff și Londra.

Potrivit experților, creșterea nivelurilor mării va afecta fiecare zonă de coastă din Europa, având un impact asupra ecosistemelor costiere, așezărilor umane și vieții oamenilor. Retragerea liniilor de coastă și inundațiile periodice vor fi deosebit de severe pentru țările și regiunile cu terenuri joase.

5. Pierderea biodiversității

Atunci când se discută despre cele mai presante probleme de mediu din Europa, pierderea biodiversității nu poate fi omisă.

La nivelul anului 2020, Europa găzduia 1.677 de specii clasificate de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) drept amenințate cu dispariția. Melcii, scoicile și peștii se numără printre cele mai amenințate specii, în timp ce vulpea polară, nurca europeană, foca mediteraneană, balena dreaptă din Atlanticul de Nord și ursul polar sunt cele mai amenințate mamifere de pe continent. Polenizatorii, cum sunt albina europeană și o serie de specii de fluturi, se află și ei în declin. În plus, peste jumătate dintre speciile endemice de arbori sunt în pericol de dispariție.

Pentru a conserva speciile în pericol de dispariție, Parlamentul European a adopt Strategia Uniunii Europene privind Biodiversitatea pentru anul 2030, ”un plan pe termen lung, cuprinzător și ambițios, pentru protejarea naturii și refacerea ecosistemelor degradate”. Strategia include un plan de restaurare a naturii și adoptă un cadru ambițios privind biodiversitatea, sub egida Convenției privind Diversitatea Biologică.

6. Poluarea cu plastic

Poluarea cu plastic este, fără îndoială, una dintre cele mai mari probleme de mediu din zilele noastre. În fiecare an sunt aruncate milioane de tone de deșeuri de plastic, majoritatea acestora ajungând în oceane, unde afectează viețuitoarele și ecosistemele. Doar în Europa, aproape 26 de milioane de tone de deșeuri de plastic sunt generate anual. Numai acestea reprezintă aproximativ 80% din deșeurile marine.

Timp de decenii, câteva țări europene și-au exportat deșeurile de plastic în China. Până în anul 2017, când guvernul chinez a interzis importul deșeurilor solide, China era cel mai mare importator de plastic, primind anual 8 milioane de tone de la peste 90 de țări de pe glob. Îndelungata dependență de China a produs modificări în infrastructura și piața deșeurilor în multă țări europene, inclusiv în exportatorii de top Germania și Belgia. Însă interzicerea exporturilor de deșeuri către China ar putea avea un impact pozitiv, deoarece națiunile europene vor fi obligate să-și dezvolte un sistem propriu de management al deșeurilor.