Sângele este o combinație de plasmă și celule care circulă prin corp. El furnizează substanțe esențiale, cum sunt glucoza, oxigenul și hormonii, la țesuturi și organe și preia reziduurile de la celule. Bolile care afectează sângele pot pune viața în pericol, dar adesea există un tratament eficient.
Structura sângelui
Principalele componente ale sângelui sunt: plasma, globulele roșii, globulele albe și plachetele sanguine. Celulele sanguine sunt produse în măduva osoasă, de unde acestea pătrund în fluxul sanguin.
Plasma sanguină
La om, plasma reprezintă aproximativ 55% din fluidul sângelui. Ea conține 92% apă, restul de 8% fiind reprezentat de glucoză, hormoni, proteine, săruri minerale, grăsimi și vitamine. Apa din compoziția plasmei este absorbită la nivelul intestinului din alimentele ingerate.
Restul de 45% din sânge constă din globulele roșii, globulele albe și plachetele sanguine. Fiecare dintre aceste celule joacă un rol esențial în funcționarea eficientă a sângelui.
Globulele roșii (eritrocitele sau hematiile)
Globulele roșii au forma unui disc aplatizat și biconcav. Rolul lor este acela de a transporta oxigenul. Hemoglobina este o proteină care conține fier și transportă oxigenul la destinație. Durata de viață a unei globule roșii este de patru luni. Corpul omului produce în jur de două milioane de eritrocite în fiecare secundă.
Numărul normal de globule roșii dintr-o picătură de sânge (un microlitru) este de 4,5-6,2 milioane la bărbat și 4,0-5,2 milioane la femeie.
Globulele albe (leucocitele)
Globulele albe reprezintă mai puțin de 1% din conținutul sângelui, formând apărarea împotriva infecțiilor și bolilor. Numărul de leucocite dintr-un microlitru de sânge variază între 3.700 și 10.500. Un număr mai mic sau mai mare de globule albe poate fi un indiciu al unei afecțiuni.
Plachetele sanguine (trombocitele)
Plachetele sanguine interacționează cu proteinele de coagulare pentru a preveni sau opri sângerarea. Ar trebui să există între 150.000 și 400.000 de trombocite la fiecare microlitru de sânge.
Funcțiile sângelui
Sângele îndeplinește o serie de funcții vitale pentru funcționarea organismului. Acestea includ:
- aprovizionarea cu oxigen a celulelor și țesuturilor;
- furnizarea de nutrimente esențiale pentru celule, cum sunt aminoacizii, acizii grași și glucoza;
- înlăturarea reziduurilor rezultate din metabolismul celular, cum sunt dioxidul de carbon, ureea și acidul lactic;
- protejarea organismului împotriva bolilor, infecțiilor și corpurilor străine;
- reglarea temperaturii corpului.
Plachetele sanguine contribuie la procesul de coagulare a sângelui. Atunci când are log o sângerare (hemoragie), plachetele sanguine să grupează pentru a forma un cheag sanguin. Cheagul formează o crustă care oprește sângerarea și protejează rana de infecții.
Grupele sanguine
Grupa sanguină a unei persoane este determinată de antigenele de pe globulele roșii. Antigenele sunt proteine de pe suprafața acestor celule.
Anticorpii sunt proteine din plasma sanguină care alertează sistemul imunitar de prezența unor substanțe străine potențial vătămătoare. Sistemul imunitar protejează corpul față de amenințarea reprezentată de boli sau infecții.
Cunoașterea grupei sanguine a unei persoane este esențială atunci când aceasta primește un organ donat sau o transfuzie sanguină. Anticorpii vor ataca noile celule sanguine dacă grupa sanguină nu este cea potrivită, ducând la complicații ce pot pune viața în pericol. De exemplu, anticorpii anti-A vor ataca celulele care au antigene A.
Uneori, hematiile conțin un alt antigen denumit RhD. Medicii notează, de asemenea, acest lucru ca parte de grupei de sânge. O grupă sanguină pozitivă înseamnă că RhD este prezent.
La oameni există patru grupe sanguine principale. Fiecare dintre aceste grupe poate fi RhD-pozitiv sau RhD-negativ, rezultând astfel opt categorii principale:
- Grupa A pozitiv sau A negativ – antigenele A sunt prezente pe suprafața globulelor roșii; anticorpii anti-B sunt prezenți în plasma sanguină;
- Grupa B pozitiv sau B negativ – antigenele B sunt prezente pe suprafața globulelor roșii; anticorpii anti-A sunt prezenți în plasma sanguină;
- Grupa AB pozitiv sau AB negativ – antigenele A și B sunt prezente pe suprafața globulelor roșii; nu există anticorpi în plasma sanguină;
- Grupa 0 pozitiv și 0 negativ – nu există antigene pe suprafața globulelor albe; anticorpii anti-A și anti-B sunt prezenți în plasma sanguină.
Oamenii cu grupa 0 pot dona sânge virtual tuturor celorlalte grupe sanguine, iar oamenii cu grupa AB+ pot primi sânge de la orice altă grupă sanguină.
Grupele sunt importante în timpul sarcinii. De exemplu, dacă o femeie însărcinată are RhD negativ, iar fătul moștenește un RhD pozitiv, este necesar un tratament pentru a preveni o afecțiune denumită boală hemolitică a nou-născutului.
Afecțiuni ale sângelui
Afecțiunile și bolile sângelui pot perturba diferitele funcții ale sângelui. Câteva boli de sânge mai des întâlnite sunt următoarele:
- Anemia – constă în niveluri scăzute ale globulelor roșii și hemoglobinei, ceea ce înseamnă că oxigenul nu mai este transportat eficient la țesuturi, ducând la oboseală, îngălbenirea pielii și alte simptome;
- Coagularea sângelui – coagularea ajută la vindecarea rănilor, însă cheagurile de sânge formate în interiorul vaselor sanguine pot crea bariere ce pot amenința viața. Dacă cheagurile sunt dislocate și ajung la plămâni, ele pot duce la embolism pulmonar;
- Cancere de sânge – cancere precum leucemia, mielomul și limfomul apar atunci când celulele sanguine încep să se dividă necontrolat, fără a muri la sfârșitul ciclului lor de viață;
- Hemofilia – dacă o persoană prezintă un număr redus de factori de coagulare în sânge, ea se poate învineți și sângera foarte ușor, uneori pentru mult timp de la o rănire sau o intervenție chirurgicală;
- Siclemia – este o boală ereditară în care globulele roșii capătă formă de seceră (falciforme), care poate avea un impact semnificativ asupra funcțiilor sângelui și poate pune viața în pericol;
- Talasemia – este o anemie de tip ereditar în care corpul produce o formă neobișnuită a hemoglobinei. Boala este mai frecventă în zona mediteraneană și în unele părți ale Asiei.
Sursa: Medical News Today