Anticorpii ne țin organismul în siguranță

publicat de Florin Mitrea
15 vizualizări
Anticorpi în jurul unui virus (ilustrație)

O întreagă lume a germenilor pândește să ne invadeze organismul și să ne îmbolnăvească. Din fericire, sistemul nostru imunitar poate aduna o armată puternică pentru a ne proteja. Iar anticorpii reprezintă una dintre cele mai puternice muniții.

Denumiți și imunoglobuline sau Ig, anticorpii sunt o familie de proteine. Rolul lor este de a ataca proteinele „străine”, adică proteinele care nu aparțin organismului.

Invadatorii străini conțin substanțe pe care organismul nu le recunoaște. Denumite antigene, aceste substanțe pot fi părți ale bacteriilor, virusurilor sau ale altor microorganisme. Polenul și alte lucruri care produc alergii pot avea și ele antigene. Dacă o persoană primește sânge care nu corespunde grupei sale sanguine (ca de exemplu în timpul unei intervenții chirurgicale), atunci acel sânge poate avea antigene.

Antigenele se atașează de exteriorul anumitor globule albe din sânge. Aceste celule sunt cunoscute sub denumirea de limfocite B. Legarea antigenului declanșează diviziunea limfocitelor B și determină transformarea lor în celule plasmatice. Celulele plasmatice secretă apoi milioane de anticorpi, care circulă prin sânge și limfă în căutarea surselor acestor antigene.

Atunci când un anticorp detectează un antigen, el se fixează de antigenul respectiv. Acest lucru alertează sistemul imunitar să producă mai muți anticorpi care să distrugă invadatorul respectiv (un virus, o bacterie sau o altă celulă străină).

Există patru tipuri principale de anticorpi, fiecare cu o funcție diferită:

  1. Anticorpii IgM (imunoglobulina M) sunt produși imediat ce celulele imunitare recunosc un antigen. Ei sunt primii care ajung la locul infecției și oferă o oarecare protecție. IgM nu rămâne activă pentru mult timp, ci determină organismul să producă alt tip de anticorpi: anticorpii IgG (imunoglobulina G);
  2. Anticorpii IgG (imunoglobulina G) rămân mai mult timp în circulația sanguină și continuă lupta împotriva infecției;
  3. Anticorpii IgA (imunoglobulina A) se întâlnesc în fluidele corpului, cum sunt saliva, transpirația și lacrimile. Ei capturează antigenii pentru a opri invadatorii înainte ca aceștia să provoace boala;
  4. Anticorpii IgE (imunoglobulina E) sunt stimulați de antigene sau alergeni. (Alergenii sunt substanțe care provoacă o reacție exagerată a sistemului imunitar; unele proteine din polen, alune și altele asemenea pot fi alergeni.) IgE acționează rapid și determină sistemul imunitar să aibă o reacție accelerată; de aceea de curge nasul sau ne mănâncă pielea atunci când avem o reacție alergică.
Anticorpi (ilustrație)

Care sunt cele cinci clase de imunoglobuline

Imunoglobulinele, cunoscute și sub denumirea de anticorpi, sunt molecule de glicoproteine care reprezintă o parte importantă a sistemului imunitar.

Celulele cu memorie reprezintă o parte specială a sistemului imunitar. Ele produc anticorpi și își amintesc anumite antigene. Atunci când se activează, ele declanșează un ciclu nou al producției de anticorpi și păstrează o memorie a tipului de anticorpi respectiv. Așadar, odată ce am avut varicelă, oreion sau rujeolă, celulele cu memorie sunt pregătite să producă mai mulți anticorpi împotriva agentului patogen respectiv, dacă acesta pătrunde din nou în organism.

Vaccinurile fac acest proces mai facil, deoarece ele introduc în organism o versiune slăbită a unor virusuri sau bacterii (de obicei o parte a agentului patogen care nu conține componente periculoase). În acest fel, vaccinurile ajută sistemul imunitar să învețe să recunoască un invadator înainte ca acesta să declanșeze o boală. Oamenii de știință chiar tratează unii pacienți cu anticorpi proveniți de la o persoană care a fost deja bolnavă de COVID-19, cu scopul de a preveni dezvoltarea bolii sau de a ajuta sistemul imunitar al persoanei bolnave.

Cu toate acestea, unii microbi găsesc metode de a păcăli anticorpii. Virusurile care își schimbă forma, așa cum este virusul gripal, se modifică atât de repede încât sistemul imunitar nu poate ține pasul. De aceea oamenii de știință trebuie să dezvolte un nou vaccin antigripal în fiecare an. Însă în cele mai multe cazuri, sistemul nostru imunitar este foarte eficient la detectarea și distrugerea germenilor și a altor markeri antigenici care invadează organismul.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii