Rezultatele folosirii plasticului de unică folosință pot fi observate pe malurile mărilor, dar și în oceane. Conform unei estimări, până în anul 2050 oceanele ar putea conține mai multe materiale plastice decât pești.
Produsele din plastic reprezintă unul dintre cele șapte domenii considerare esențiale de către Comisia Europeană pentru trecerea la o economie circulară până în 2050. Pe lângă Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, care dorește eliminarea treptată a microplasticului, sunt așteptate mai multe propuneri privind deșeurile din plastic, inclusiv microplasticul, din partea Comisiei.
Pe 27 martie 2019, Parlamentul European a aprobat noi reglementări UE în privința celor mai des întâlnite zece obiecte din plastic de pe țărmurile europene și echipamentele de pescuit pierdute. Împreună, aceste două grupuri reprezintă 70% din deșeurile marine.
Plasticul nu poluează doar coastele, ci este dăunător și pentru animalele marine, care pot rămâne imobilizate în bucăți mari de plastic și pot confunda bucățile mai mici cu mâncarea. Înghițirea particulelor de plastic poate împiedica digestia alimentelor normale și poate introduce agenți poluanți toxici în organismele lor.
Plasticul ajung în corpul uman prin intermediul lanțului alimentar, însă efectele asupra sănătății nu sunt cunoscute.
Deșeurile din mări și oceane provoacă pierderi economice în sectoarele și comunitățile dependente de mare, dar și producătorilor. Doar aproximativ 5% din valoarea ambalajelor din plastic rămâne în economie, în timp ce restul este risipit, lucru care arată necesitatea unei economii circulare.
Interzicerea produselor de unică folosință
Cel mai eficient mod de abordare a problemei se dovedește a fi împiedicarea deșeurilor din plastic să ajungă în oceane. Produsele din plastic de unică folosință reprezintă cel mai mare grup de deșeuri găsite pe malul mărilor.
Produse precum tacâmurile din plastic, sticlele, filtrele pentru produse din tutun și bețișoarele pentru urechi alcătuiesc aproape jumătate din totalitatea deșeurilor marine din plastic.
UE a interzis în totalitate produsele din plastic de unică folosință pentru care există deja materiale alternative. Printre aceste produse se numără bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele și bețele pentru baloane. Deputații europeni au adăugat în listă produsele fabricate din materiale oxo-degradabile și recipiente pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren.
Au mai fost adoptate și alte măsuri:
- responsabilitatea extinsă a producătorilor, în special pentru producătorii de tutun, în aplicarea principiului ”poluatorul plătește”. Aceste noi reguli se vor aplica și echipamentelor de pescuit, pentru ca producătorii acestora, și nu pescarii, să suporte costurile recuperării plaselor pierdute în mare;
- colectarea a 90% din sticlele de băuturi (de exemplu, prin sisteme de garanție pentru reciclare) ca obiectiv pentru 2029;
- un obiectiv de 25% sticle din plastic (PET) reciclate până în 2025 și de 30% până în 2030;
- etichetarea cu atenționarea utilizatorilor pentru eliminarea corectă a țigărilor cu filtru, absorbantelor sanitare, șervețelelor umede și paharelor din plastic;
- campanii de conștientizare.
Pentru echipamentele de pescuit, care reprezintă 27% din deșeurile marine, producătorii acestora vor suporta costurile tratării deșeurilor din instalațiile portuare. Țările UE vor trebui să recupereze minim 50% din echipamentele de pescuit pierdute în fiecare an și să recicleze 15% dintre acestea până în 2025.
Impactul deșeurilor marine asupra pescuitului
Într-o rezoluție adopată pe 25 martie 2021, Parlamentul European cere măsuri urgente pentru reducerea deșeurilor marine, incluzând mai multe restricții asupra plasticelor de unică folosință și folosirea cu precădere a materialelor sustenabile pentru echipamentele de pescuit.
Deputații europeni au subliniat că deșeurile marine afectează deopotrivă ecosisteme și consumatorii, pescarii și activitățile de pescuit.
730
de tone de deșeuri sunt deversate în Marea Mediterană în fiecare zi
Deșeurile din pescuit și acvacultură reprezintă 27% din deșeurile marine. Pentru a combate fenomenul ”plaselor fantomă” (echipamente de pescuit pierdute în mare), eurodeputații doresc realizarea de cartografieri, semnalizări și urmăriri, precum și investiții în cercetare pentru producerea unor echipamente de pescuit ecologice. De asemenea, ei solicită Comisiei măsuri de eliminare graduală a ambalajelor și containerelor din polistiren expandat din produsele de pescuit, cât și a ambalajelor de plastic inutile la modul general.
Deputații mai doresc o viziune maritimă consolidată care să fie inclusă în Pactul Verde European, Strategia pentru Biodiversitate și Strategia de la fermă a consumatorilor și îndeamnă Comisia să accelereze dezvoltarea unei economii circulare în domeniul pescuitului și acvaculturii.
Sursa: Parlamentul European.