Oamenii de știință din Australia au descoperit, în apele din apropiere de Sydney, o nouă specie de microbi care poate capta carbonul. Studiul lor ne oferă noi perspective în privința ciclului carbonului din ocean și chiar poate constitui o sursă de inspirație din natură pentru o nouă metodă de captare a carbonului în lupta noastră cu schimbările climatice.
Microbul, denumit Prorocentrum cf. balticum, nu este o bacterie, ci un membru al unei ramuri mai puțin cunoscute a arborelui vieții: protistele. Acestea sunt eucariote, ceea ce înseamnă că ele prezintă nucleu și organite distincte în celula lor, dar nu se încadrează în regnul animalelor, plantelor sau al ciupercilor.
Aceste creaturi în mare parte unicelulare sunt destul de comune în ocean, însă nu cunoaștem prea multe despre ce fac ele acolo. P. cf. balticum este mixotrof, adică este capabil de fotosinteză, la fel ca o plantă, dar se pot hrăni și cu alte organisme, la fel ca un animal.
Michaela Larsson, biolog marin la Universitatea de Tehnologie din Sydney (UTS), descrie microbul drept un analog al unei plante carnivore.
Majoritatea plantelor terestre utilizează nutrimentele din sol pentru a crește, dar există specii, cum este cazul plantelor carnivore, care își iau nutrimente suplimentare prin prinderea și devorarea insectelor, spune Larsson. Într-un mod similar, microorganismele marine capabile de fotosinteză, denumite generic fitoplancton, utilizează nutrimentele dizolvate în apa din jur pentru a se dezvolta.
Dieta flexibilă a lui Prorocentrum cf. balticum ajută microbul să supraviețuiască în părți ale oceanului în care fitoplanctonul nu poate trăi. Mai mult, metoda sa de prindere a prăzii ocazionale îl ajută să capteze și carbonul.
Cercetătorii de la UTS au descoperit că microbul folosește carbonul produs prin fotosinteză pentru a construi o structură tridimensională bogată în carbon cu aspect de mucus, pe care au numit-o ”mucosferă”.
Mucosfera funcționează puțin ca pânza unui păianjen – ea capturează prada pentru ca microbul să o devoreze atunci când dorește. În plus, mucosfera emite substanțe chimice care atrag prada.
După ce mucosfera a capturat suficientă pradă pentru a satisface necesitățile lui P. cf. balticum, ea este abandonată și se scufundă la fundul oceanului, împreună cu carbonul pe care la capturat.
Este important de notat faptul că mucosfera este produsă și în condițiile unui deficit de nutrimente în ocean – ceea ce se va întâmpla tot mai des din cauza schimbărilor climatice.
În continuare, cercetătorii își propun să studieze cât de repede se scufundă mucosferele și dacă ele pot fi degradate de către bacteriile marine, fapt care ar duce la eliberarea carbonului.
Sursa: Cosmos Magazine