Controlul vremii – de la conspirație la realitate

publicat de Florin Mitrea
0 vizualizări
Controlul vremii - de la conspirație la realitate

În timp ce controlul vremii ar putea suna ca o ficțiune, țările însămânțează norii de zeci de ani în încercarea de a declanșa precipitații în anumite regiuni. Inventată în anii 1940, această tehnologie implică mai multe tehnici, inclusiv injectarea de particule în nori cu ajutorul unui avion.

Tehnologia de însămânțare a norilor este utilizată în întreaga lumi pentru a combate seceta, incendiile de pădure sau chiar pentru a dispersa ceața din zona aeroporturilor. De exemplu, în anul 2008, China a utilizat această tehnică pentru a opri ploaia care cădea peste stadionul olimpic din Beijing.

Însă experții spun că domeniul este prea puțin reglementat și supravegheat, pe măsură ce națiunile arată tot mai mult interes în această tehnologie și în alte tehnici de geoinginerie odată cu încălzirea Pământului. Potrivit Societății Meteorologice Americane, „consecințele neintenționate” ale însămânțării norilor nu au fost identificate în totalitate – sau nu au fost excluse -, iar efectele modificării vremii nu au fost anticipate la nivel transfrontalier.

„Dacă o țară află că vecinul său modifică vremea, va încerca să dea vina pe acel vecin pentru a explica seceta”, spune Marine de Guglielmo Weber, cercetătoare la Institutul de Cercetări Strategice al Școlii Militare din Paris (IRSEM).

De exemplu, China este cel mai prolific actor în controlul vremii, lansând inițiativa Sky River în anul 2008, cu scopul de a atenua penuria de apă și a îmbunătăți securitatea alimentară a țării. China a desfășurat operațiuni pe Platoul Tibetan, însă efectele acțiunilor sale ar putea fi resimțite în țările din aval, cum ar fi India, rivalul său.

„Furtul norilor”

În lumea de astăzi, însămânțarea norilor ar putea fi subiectul știrilor false și dezinformării. De exemplu, în anul 2018, un general iranian a acuzat Israelul că a „furat norii” pentru a împiedica precipitațiile să cadă în Iran, care se confruntă adesea cu secetă severă. În 2024, în urma inundațiilor grave care au afectat sudul Braziliei și Emiratele Arabe Unite, sute de conturi de social-media ale climato-scepticilor au răspândit acuzații false cum că ploile torențiale au fost declanșate de însămânțarea norilor.

Au existat cazuri în care însămânțarea norilor a fost utilizată în mod deliberat ca operațiune de război. Statele Unite au utilizat această tehnologie în timpul Operațiunii Popeye, pentru a încetini înaintarea inamicului în timpul Războiului din Vietnam. Drept răspuns, în anul 1976, ONU a adoptat o convenție prin care s-a interzis utilizarea în scop militar sau ostil a tehnicilor de modificare a  mediului.

Glonțul de argint

Tehnologia de însămânțare a norilor utilizează iodura de argint, care este injectată în nori pentru a stimula formarea cristalelor de gheață și condensarea apei sub formă de ploaie sau zăpadă – de unde și paralela cu glonțul de argint. Însă controlul vremii ar putea îndepărta atenția de la discuții mai complexe privind accesul inegal la surse de apă.

Între timp, cercetătorii spun că efectele însămânțării norilor asupra regiunile învecinate nu sunt foarte clare – unele dovezi sugerează că tehnologia nu funcționează prea bine nici chiar asupra regiunii vizate. Potrivit unei analize a Organizației Internaționale de Meteorologie, tehnologia de însămânțare ar crește rata precipitațiilor cu 0 – 20%.

Sursa: Phys.org

Din aceeași categorie

© 2022-2025  Florin Mitrea – Temă WordPress dezvoltată de PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii