O ferigă mică, fără nimic deosebit și care crește doar pe o insulă îndepărtată din Oceanul Pacific, a fost încoronată de Guinness World Record drept organismul cu cel mai mare genom de pe Pământ. Este vorba de specia Tmesipteris oblanceolata, întâlnită în Noua Caledonie, care are de 50 de ori mai mult ADN împachetat în nucleul său decât celulele umane. Dacă ADN-ul dintr-o singură celulă ar fi desfășurat, el s-ar întinde pe lungimea de 106 metri.
Genomul ferigii cântărește 160 Gbp (miliarde (giga) de baze), unitatea de măsură pentru lungimea ADN-ului. Aceasta reprezintă cu 7% mai mult decât deținătorul anterior al recordului – planta cu flori japoneză Paris japonica. Genomul uman are doar 3,1 Gbp (aproximativ doi metri, atunci când este desfășurat).
Feriga Tmesipteris oblanceolata crește până la 5-10 cm și este înâlnită doar în Noua Caledonie, un teritoriu francez din Pacific.
Cel mai mare genom este în dezavantaj
Se estimează că omul are peste 30 de trilioane de celule în tot corpul. În fiecare dintre aceste celule există un nucleu ce conține ADN, care funcționează ca o „carte de instrucțiuni” ce spune organismului cum să trăiască și să supraviețuiască. Totaliatea ADN-ului unui organism poartă numele de genom.
Până acum, oamenii de știință au estimat mărimea genomului de la circa 20.000 de organisme, adică doar o fracțiune din viața de pe Pământ. Dintre animale, peștii dipnoi marmorați au cel mai mare genom, cântărind 130 Gbp. În timp ce plantele au cele mai mari genomuri, există și specii cu genom extrem de mic, așa cum este planta carnivoră Genlisea aurea, al cărei genom are doar 0,06 Gbp.
Cu toate acestea, potrivit tuturor dovezilor, a avea un genom uriaș reprezintă un dezavantaj. Cu cât există mai mult ADN, cu atât celulele trebuie să fie mai mari pentru a-l putea îngloba. Pentru plante, celulele mai mari înseamnă că ele cresc mai lent și au abilități de reproducere mai limitate, deoarece este mai dificilă copierea unei cantități mai mari de ADN.
Toate acestea fac ca genomurile masive să fie întâlnite la plantele perene, cu creștere lentă, care nu se pot adapta cu ușurință la mediu. Așadar, mărimea genomului poate afecta modul în care plantele răspund la schimbările climatice, la modificarea folosinței terenurilor și la alte provocări de mediu provocate de activitățile umane.
Sursa: Science Alert