Marea Barieră de Corali suferă al patrulea eveniment de albire în masă din 2016, potrivit unui articol publicat în The Conversation. Aceasta este prima dată când reciful se albește în condițiile fenomenului oceanic și atmosferic La Niña, caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața părții estice ecuatoriale a Oceanului Pacific, și arată cât de puternică este tendința de încălzire pe termen lung a climei din cauza schimbărilor climatice. În ciuda condițiilor de răcire, 2021 a fost unul dintre cei mai călduroși ani din istorie.
Atunci când coralii se albesc, ei nu mor – încă. Recifele de corali care suferă o albire pe scară largă își pot reveni în situația în care condițiile se îmbunătățesc, dar se estimează că acest proces poate dura până la 12 ani – adică dacă nu există nicio perturbare nouă între timp, cum ar fi un ciclon sau un alt fenomen de albire.
Ce trebuie să se întâmple pentru ca să moară coralii?
Supraviețuirea coralilor în urma unei fenomen de albire depinde de durata condițiilor de stres și de nivelul acestuia. Unele specii sunt mai sensibile decât altele, cum ar fi coralii ramificați din genul Acropora, mai ales dacă ei au mai trecut printr-un eveniment de albire.
Dacă apa se menține prea caldă pentru mai mult timp, coralii vor muri în cele din urmă. Însă dacă temperatura apei scade, iar radiația ultravioletă devine mai puțin intensă, coralii se pot reface și supraviețui.
În timp ce temperaturile medii ale mării din zona Marii Bariere de Corali rămân în prezent peste medie, există semne ale unei răciri până la o temperatură mai favorabilă supraviețuirii coralilor.
Temperaturile mării din Golful Cleveland, lângă Townsville, erau de peste 31 ºC la începutul lunii martie, dar acum ele au scăzut sub 29 ºC. Ceva semănător s-a întâmplat și cu Reciful Hardy din Whitsundays.
Dacă un coral supraviețuiește unui eveniment de albire, el rămâne afectat din punct de vedere fiziologic, deoarece albirea poate încetini rata de creștere și reduce capacitatea de reproducere. Coloniile supraviețuitoare rămân, de asemenea, mai vulnerabile la boli.
Semne ale stresului
Supraviețuirea depinde și de rezistența fiecărui coral în parte – capacitatea sa de a face față temperaturilor mai ridicate și luminii ultraviolete mai intense.
De exemplu, coralii ramificați cu o creștere rapidă sunt cei mai susceptibili la albire și sunt, în general, primii care mor. Coralii masivi cu viață lungă pot fi mai puțin sensibili la albire și se refac mai repede.
Corali pot utiliza pigmenți fluorescenți pentru a se proteja de radiațiile ultraviolete în exces – un gen de protecție solară care le permite coralilor să gestioneze, să filtreze și să încerce să regleze lumina. Pentru observatorul ocazional, coralii fluorescenți arată violet strălucitor, roz, albastru și galben. Însă pentru oamenii de știință, fluorescența este un semn că aceștia sunt stresați și luptă pentru a-și regla echilibrul intern.
Majoritatea speciilor de corali prezintă pigmenți fluorescenți în țesuturile lor. Unii sunt întotdeauna vizibili pentru oameni, în special în cazul coralilor ramificați cu nuanțe strălucitoare de albastru sau roz pe vârfurile ramurilor lor. Alți pigmenți nu sunt niciodată vizibili sau sunt vizibili doar în perioadele de stres termic, atunci când coloniile de corali intensifică producția acestor pigmenți fluorescenți pentru a se apăra de radiațiile ultraviolete.
Coralii nu se pot adapta suficient de rapid
Oamenii de știință măsoară stresul termic asupra coralilor folosind o unitate de măsură numită ”săptămâni de încălzire în grade”. O săptămână de încăzire în grade este atunci când temperatura dintr-o anumită zonă depășește cu 1 ºC temperatura maximă istorică. Dacă temperatura apei este cu 2 ºC peste maximul istoric timp de o săptămână, atunci aceasta ar reprezenta două săptămâni de încălzire în grade.
În general, la patru săptămâni de încălzire în grade, oamenii de știință se așteaptă să observe semne de stres și albire a coralilor. De obicei, coralii mor după opt săptămâni de încălzire.
Potrivit Biroului de Meteorologie, multe părți din Marea Barieră de Corali, cum ar fi Cairns și Port Douglas, se află în intervalul dintre patru și opt săptămâni de încălzire. Însă alte zone, de lângă Townsville și Whitsundays, manifestă un fenomen de albire sever, cu peste opt săptămâni de încălzire.
Atunci când coralii se albesc, ei îndepărtează algele cu care trăiesc în simbioză și care le dau culoarea și energia. După încheierea evenimentului de albire, unii colari își pot recăpăta aceste alge, însă procesul durează între trei și șase luni.
Pentru a înrăutăți și mai mult lucrurile, refacerea completă a recifului necesita ca niciun alt fenomen de albire sau altă perturbare să aibă loc în anul următor. Având în vedere că reciful a suferit șase evenimente de albire de la sfârșitul anilor 1990, precum și schimbările climatice, aceste scenariu este puțin probabil.
În timp ce unii corali se pot adapta pentru a face față noilor condiții, dobândind mai multe alge tolerante la căldură, realitatea este că schimbările au loc prea repede pentru ca reciful să se adapteze pe cale evolutivă.
Albirea severă din anii precedenți ar putea face ca evenimentele de albire viitoare să pară mai puțin severe. Dar acest lucru se datorează faptului că majoritatea coralilor sensibili la căldură au murit deja, ceea ce poate duce la o probabilitate mai mică de albire severă pe scară largă.
Avem nevoie de politici și acțiuni mai solide în domeniul climatului
Australia are cei mai buni experți în viața marină și manageri de parcuri marine din lume. Cu toate acestea, politicile sale sunt considerate ”insuficiente”, potrivit celui mai recent Climat Action Tracker.
Dacă emisiile globale continuă neabătute, Australia s-ar putea încălzi cu 4 ºC sau mai mult în acest secol. În acest scenariu, albirea în masă a corarilor din Marea Barieră de Corali este probabilă în fiecare an, începând cu 2044.
Sursa: The Conversation.