Sonda Parker a NASA a făcut istorie săptămâna trecută, când a supraviețuit celui mai apropiat zbor de Soare realizat vreodată de o sondă de pe Pământ. Oamenii de știință au recepționat un semnal de la Parker la ora 5 GMT, vinerea trecută, după ce comunicarea cu sonda a fost întreruptă câteva zile datorită apropierii sale de Soare.
NASA a spus că sonda este „sigură” și funcționează normal după ce a trecut la doar 6,1 milioane de km de suprafața solară. Sonda s-a scufundat în atmosfera exterioară a stelei noastre în Ajunul Crăciunului, îndurând temperaturi brutale și radiații extreme în încercarea de a înțelege mai bine cum funcționează Soarele.
Călătorind cu o viteză de până la 692.000 km/h, sonda spațială a suportat temperaturi de până la 980 grade Celsius, potrivit site-ului NASA.
Acest zbor atât de apropiat de Soarelui permite sondei Parker să efectueze măsurători care îi vor ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum materia din această regiune se încălzește la milioane de grade, să urmărească originea vântului solar (un flux continuu de material care scapă de pe Soare) și să descopere cum particulele energetice sunt accelerate până aproape de viteza luminii.
Sonda Parker a fost lansată în anul 2018 și s-a îndreptat spre centrul sistemului nostru solar. Ea a mai trecut deja pe lângă Soare de 21 de ori, apropiindu-se din ce în ce mai mult, dar vizita din Ajunul Crăciunului a doborât un record. La cel mai apropiat zbor, sonda se afla la 6,1 milioane de kilometri de suprafața stelei noastre.
Sonda a suportat temperaturi ridicate și radiații care i-ar fi putut defecta electronica de la bord. Ea a fost protejată de un scut din material compozit și carbon cu o grosime de 11,5 cm, dar tactica sondei spațiale a fost să intre și să iasă rapid atmosfera solară.
De fapt, sonda s-a mișcat mai repede decât orice obiect creat de om, atingând o viteză de 430.000 mph – echivalentul unui zbor de la Londra la New York în mai puțin de 30 de secunde. Viteza sa s-a datorat imensei atracții gravitaționale exercitate de Soare.
De ce tot acest efort de a „atinge” Soarele?
Oamenii de știință speră că, pe măsură ce sonda spațială a trecut prin atmosfera exterioară a stelei noastre (corona sa), să fi colectat date care vor rezolva un mister de lungă durată – de ce corona solară este atât de fierbinte.
Suprafața Soarelui are aproximativ 6.000 de grade Celsius, dar corona, această atmosferă exterioară subțire pe care o putem vedea în timpul eclipselor de soare, atinge milioane de grade – chiar dacă este mai departe de Soare.
De asemenea, misiunea ar trebui să ajute oamenii de știință să înțeleagă mai bine vântul solar – fluxul constant de particule încărcate care iese din coronă. Când aceste particule interacționează cu câmpul magnetic al Pământului, cerul se luminează sub forma aurorelor polare. Însă această așa-numită vreme spațială poate provoca și probleme, deteriorând rețelele electrice, electronicele și sistemele de comunicații.
Sursa: BBC