Schimbările climatice afectează deja accesul la resurse de apă al oamenilor de pe tot globul, provocând secete și inundații din ce în ce mai severe. Creșterea temperaturilor globale reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la această problemă.
Schimbările climatice afectează ciclul apei prin influențarea nivelului de precipitații. Ele duc, de asemenea, la fenomene meteorologice din ce în ce mai severe în decursul timpului. Creșterea temperaturii globale face ca apa să se evapore în cantități mai mari, ceea ce duce la niveluri mai ridicate de vapori de apă în atmosferă și la ploi mai frecvente și mai intense.
Specialiștii din domeniul climatului prognozează că toate aceste modificări vor duce la mai multe inundații, deoarece va cădea mai multă apă decât solul și plantele pot absorbi. Apa neabsorbită se va scurge în cursurile de apă, antrenând contaminanți cum sunt fertilizatorii. Excesul de apă va ajunge în final în corpurile mari de apă, cum sunt lacurile, estuarele și oceanele, poluând resursele de apă și limitând accesul la apă al oamenilor și ecosistemelor.
Atunci când fertilizatorii utilizați înn agricultură ajung în lacuri și oceane, ei stimulează creșterea rapidă a algelor, fenomen numit eutrofizare. Aceste înfloriri ale algelor acoperă apele de coastă și cursurile de apă cu o pătură de alge verzi, albastre-verzi, roșii sau brune. Masa de alge împiedică lumina solară să ajungă la viețuitoarele acvatice și reduce nivelul oxigenului din apă.
Toxinele produse de alge pot omorî peștii și alte animale acvatice ori pot îmbolnăvi sau chiar omorî oamenii. Aceste toxine sunt cu atât mai periculoase cu cât ele pot supraviețui procesului de purificare a apei, făcând apa de la robinet nepotrivită pentru consum odată ce a fost contaminată.
Eutrofizarea afectează, de asemenea, industriile care se bazează pe apă și adesea provoacă închiderea falezelor. Pe măsură ce clima se încălzește, fenomele de înflorie a apelor devin mai dese și mai severe.
Pe măsură ce oceanele se încălzesc, ghețarii de pe uscat încep să se topească la rate nesustenabile, ceea ce duce la creșterea nivelului mărilor. Apa dulce de la topirea ghețarilor ajunge în cele din urmă în ocean.
Odată cu creșterea nivelului mărilor, apa sărată poate contamina mai ușor pânza freatică (acviferele). Sărurile pot fi înlăturate prin desalinizare, însă acest proces este costisitor și energofag, fiind pretabil doar pentru zonele în care există secete severe și apa dulce lipsește. Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Caraibele folosesc procesul de desalinizare pentru a produce apă dulce din necesitate.
Sursa: National Geographic