Un studiu recent arată potențialele efecte destabilizatoare ale schimbărilor climatice asupra relației de mutualism dintre insecte și plante, în special relația furnici-plante. Mutualismul, interacțiunea de pe urma căreia beneficiază ambele specii, este fundamentală pentru ecosistemele sănătoase, iar urbanizarea și creșterea temperaturilor globale ar putea perturba această relație, cu consecințe devastatoare pentru biodiversitatea globală.
Realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, Statele Unite, studiul s-a concentrat pe relația de mutualism dintre specii specifice de furnici și arbustul tropical Cordia nodosa, care oferă furnicilor adăpost în schimbul protecției împotriva erbivorelor. Cercetătorii au comparat modul în care aceste relații funcționează la nivelul a cinci situri urbane și cinci zone forestiere protejate din America de Sud.
Scopul studiului a fost acela de a determina felul în care speciile de furnici de pe plantele din medii urbane diferă de cele din zonele forestiere, mai ales în privința capacității lor de a tolera căldura – o trăsătură definitorie a orașelor. Rezultatele au arătat că plantele urbane găzduiau predominant furnici oportuniste, care nu erau specializate în protejarea arbustului Cordia nodosa. Aceste furnici urbane, mai tolerante la căldură, nu erau eficiente la protejarea plantelor.
Pe de altă parte, furnicile mutualiste specializate, care formează parteneriate puternice de arbuștii, erau frecvent întâlnite în zonele împădurite.
Una dintre descoperirile cele mai izbitoare ale studiului este faptul că furnicile urbane care trăiau pe plantele de Cordia nodosa nu reușeau, în general, să apere plantele de amenințări.
Cercetătorii au simulat atacuri lovind plantele, doar pentru a descoperi că furnicile urbane oportuniste nu au făcut nimic pentru a răspunde, respectându-și numele. În zonele de pădure, totuși, furnicile mutualiste au prezentat o probabilitate de 13 ori mai mare să intre în acțiune pentru a proteja plantele.
În mod surprinzător, în ciuda lipsei apărării din partea furnicilor urbane, plantele din orașe cu au fost afectat grav de erbivore, așa cum era de așteptat. Explicația ar putea fi faptul că nici erbivorele nu o duc prea bine în interiorul orașelor, din cauza fragmentării habitatelor și temperaturilor crescute.
Urbanizarea și relația furnici-plante
Spre deosebire de mediile urbane, plantele din păduri lipsite de furnicile protectoare au arătat rate mai ridicate de atac al erbivorelor. Studiul a confirmat și efectul de insulă de căldură urbană, în care zonele urbane sunt cu circa 1,6 grade Celsius mai calde decât zonele forestiere. Această creștere a temperaturii s-a corelat cu toleranța la căldură a furnicilor, furnicile urbane fiind mai bine adaptate la căldură decât cele din păduri.
Cu toate acestea, implicațiile pe termen lung ale acestor modificări rămân necunoscute. Există îngrijorarea că ele ar putea afecta ecosistemele la o scară mai largă la nivelul mediilor forestiere.
Rezultatele studiului arată vulnerabilitatea relațiilor de mutualism în fața schimbărilor climatice. Dacă mediile urbane nu mai pot susține furnicile mutualiste care protejează Cordia nodosa și alte plante, am putea vedea o schimbare în compoziția relațiilor insecte-plante.
Impactul asupra erbivorelor reprezintă un alt aspect îngrijorător. Dacă acestea sunt afectate în același mod ca furnicile specializate, este posibil să apară modificări în funcționarea ecosistemelor urbane.
Sursa: Earth.org