Atunci când vine vorba despre plantele carnivore, insectele au de ce să se teamă, ca de exemplu, de ce nu, de ciupercile microscopice (fungii) iubitoare de medii acide.
Drosera sau roua cerului (o plantă insectofagă) prezintă frunze de forma unor tentacule, care se înfășoară și capturează muștele și alte insecte într-o secreție lipicioasă denumită mucilagiu. După ce insecta blocată în mucilagiu se sufocă sau moare de epuizare, planta produce enzime care dizolvă corpul insecte până la nivel de nutrienți, care sunt apoi absorbiți prin frunze.
Însă enzimele plantei nu reprezintă întreaga poveste, deoarece ciuperca microscopică Acrodontium crateriforme oferă și ea o mână de ajutor în acest proces de digestie. Ciuperca produce enzime suplimentare și face mediul de pe frunze mai acid, fapt care determină ca enzimele plantei și ale ciupercii amestecate în mucilagiu să funcționeze mai eficient. Se creează astfel un efect de sinergie – descompunerea prăzii este accelerată, iar planta obține mai mulți nutrienți.
Studiile anterioare au sugerat că bacteriile din mucilagiul plantelor carnivore ar putea ajuta la digestia prăzii.
Plantele carnivore, în pericol de extincție
Un nou studiu internațional condus de Universitatea din Curtin, Australia, a arătat că aproximativ un sfert dintre speciile de plante carnivore [...]
Confirmarea faptului că anumiți microbi pot stimula digestia remodelează înțelegerea noastră despre plantele carnivore, spune Isheng Jason Tsai, biolog la Academia Sinica din Taipei, Taiwan. Acest lucru deschide noi căi pentru explorarea plantelor carnivore și a partenerilor lor microbieni.
Cercetătorii taiwanezi au studiat microbii care populează plantele din genul Drosera – specii întâlnite în regiunile temperate și tropicale, inclusiv în Taiwan – și au descoperite o sumedenie de bacterii și ciuperci microscopice (fungi). A. crateriforme s-a aflat în fruntea listei în ceea ce privește abundența, reprezentând aproximativ 40% din materialul genetic microbian întâlnit în mucilagiul frunzelor.
Apoi echipa de cercetători a presărat pe plante furnici sub formă de pulbere pentru a imita capturarea prăzii. A. crateriform a redus timpul de digestie cu aproximativ o cincime, un indiciu că ciuperca ajută la descompunerea prăzii. Plantele fără microbi au avut o medie de 92 de ore pentru a digera pulberea, comparativ cu 73 de ore pentru plantele inoculate cu ciuperca.
În plus, ciuperca crește pe alte specii de drosera găsite în Regatul Unit, precum și pe D. rotundifolia și Sarracenia purpurea din Statele Unite. Faptul că A. crateriforme trăiește pe plante de drosera de pe trei continente sugerează o relație străveche între aceste specii. Existența ciupercii pe alte plante carnivore sugerează, de asemenea, că relația este o strategie evolutivă mai răspândită la plantele carnivore.
Sursa: Science News