În ultimii ani, DNAN-ul (2,4-dinitroanizolul), înlocuitorul TNT-ului din dispozitivele explozibile, a început să fie utilizat pe scară largă, însă se cunosc puține lucruri despre impactul acestei substanțe asupra mediului înconjurător și despre cât de mult persistă aceasta în sol.
Cercetătorii de la Universitatea din York, Marea Britanie, studiază impactul asupra mediului al TNT-ului de mai mult de zece ani. Ei au demonstrat că acest compus explozibil, utilizat de militarii din întreaga lume, se acumulează în rădăcinile plantelor, de unde inhibă creșterea și dezvoltarea.
Recent, aceeași cercetători britanici au arătat că 2,4-dinitroanizolul, înlocuitorul TNT-ului, are aceleași efecte, dar se acumulează și persistă mai mult în toată planta. DNAN-ul reacționează cu o enzimă-chei din plantă, generând superoxizii, compuși foarte toxici pentru celule. În plus, în timp ce plantele și-au dezvoltat procese naturale pentru a reduce toxicitatea TNT-ului, ele nu dispun de o cale naturală pentru a lupta cu efectele toxice la DNAN-ului, ceea ce înseamnă că substanța persistă mai mult în plantă și este toxică la concentrații mai mici.
Oamenii de știință avertizează că DNAN-ul este prezent în toată planta, nu numai în rădăcini, fapt care crește riscul ca erbivorele să consume plantele contaminate, introducând astfel substanța în lanțul trofic.
În cadrul unor studii anterioare, echipa din York a cultivat iarbă modificată genetic pe un teren contaminat cu explozivi militari, reușind să decontamineze terenul până la niveluri nedetectabile în corpul plantelor. Însă acum nu există o metodă similară care să poată fi aplicată în cazul DNAN-ului.
Statele Unite estimează că dețin peste 10 milioane de hectare de terenuri contaminate cu constituenți ai materialelor explozibile, a căror remediere ar costa între 16 și 165 de miliarde de dolari. De asemenea, nu sunt cunoscute limitele toxicității 2,4-dinitroanizolului la om.
Sursa: Phys.org