Încălzirea globală face ca gheața din Groenlanda să se topească la o rată alarmantă, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă pentru Arctica și climatul global. Un nou studiu al oamenilor de știință de la Universitatea din Barcelona, Spania, dezvăluie că episoadele de topire extremă au fost de două ori mai frecvente în timpul verilor din ultimele decenii, comparativ cu perioada 1950-1980.
Rezultatele studiului, publicate în revista Journal of Climate a Societății Americane de Meteorologie, arată că ultimul deceniu a reprezentat vârful topirii gheții din Groenlanda. De exemplu, în vara anului 2012, s-au topit 610 gigatone de gheață (echivalentul a 244 milioane de bazine olimpice), iar în anul 2019 s-au topit 560 gigatone de gheață (echivalentul a 224 milioane de bazine olimpice).
Dinamica topirii gheții din Groenlanda
Cercetătorii au analizat episoadele de topire a gheții din Groenlanda în intervalul 1950-2022. Rezultatele arată că apa de la topirea gheții a atins, în medie, circa 300 milioane de tone pe an – echivalentul a 48 de milioane de bazine olimpice – între anii 1980 și 2010. În plus, aproximativ 40% dintre episoadele de topire au fost extreme în ultimele decenii. Aceste cifre se ridică la 50% în zonele reci din nordul și nord-vestul insulei.
Pierderea acestei gheți de la suprafață trebuie adăugată altor procese dinamice, precum detașarea aisbergurilor direct în mare și scurgerea ghețarilor în ocean.
Fenomenul de topire a gheții a fost asociat direct cu încălzirea globală, ultimele studii arătând că Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât media globală datorită emisiilor de gaze cu efect de seră. Autorii studiului spun că accelerarea topirii este o consecință a căldurii extreme cauzate de masele anticiclonice de aer cald și umed de la latitudinile mai nordice. Aceste tipare atmosferice duc la stagnarea aerului deasupra Groenlandei în timpul verii, intensificarea radiației solare și reducerea albedoului (capacitatea de reflectare a luminii solare) gheții și zăpezii, care accelerează mai mult topirea și încălzirea.
Potrivit cercetătorilor spanioli, topirea apare în zonele înalte ale calotei glaciare, unde nu a mai fost observată topirea gheții în perioada 1950-1990. Aceasta a dus la formarea unor crăpături și alte modificări structurale în calota de gheață și creșterea riscul desprinderii unor bucăți mari de gheață în ocean.
Impactul global
Topirea calotei glaciare din Groenlanda are consecințe globale, deoarece are o contribuție majoră la creșterea nivelurilor mării și la modificarea tiparelor meteorologice. Aceste modificări pot influența climatul Europei.
Mai mult, cercetătorii avertizează ca modelele climatice indică o intensificare a acestor episoade, fapt care subliniază încă o dată necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a atenua schimbările climatice din următoarele decenii.
Sursa: SciTechDaily