Care sunt efectele poluării fonice asupra sănătății

Poluarea fonică apare atunci când sunetele nedorite pătrund în mediu. Efectele potențiale asupra sănătății ale poluării fonice includ niveluri crescute de stres, tulburări de somn sau leziuni ale aparatului auditiv.

Câteva exemple de surse de poluare fonică includ:

• lucrările de contrucție;
• vehiculele motorizate;
• mulțimile de oameni;
• concertele;
• aeronavele.

Acest articol analizează mai detaliat poluarea fonică și efectele sale potențiale asupra sănătății. Vom discuta, de asemenea, despre modalitățile de reducere a poluării fonice.

Ce este poluarea fonică?

Poluarea apare atunci când un contaminant intră în mediu, provocând efecte nedorite. Există mai multe tipuri de poluare, printre care:

• poluarea aerului;
• poluarea apei;
• poluarea luminoasă.

Poluarea fonică este răspândirea sunetelor nedorite în mediu.

Zgomotul este aproape întotdeauna în jurul nostru, fie că este natural, cum ar fi cântecul păsărilor, fie că rezultă din activitatea umană, cum ar fi traficul de vehicule. Cu toate acestea, acumularea de zgomot poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării oamenilor și animalelor.

În comparație cu alte tipuri de poluare, oamenii ignoră adesea poluarea cu zgomot ca un pericol pentru sănătate. Un studiu din 2018 notează că zgomotul este un factor puțin raportat. Cu toate acestea, mulți oameni se confruntă cu o creștere a poluării fonice din cauza creșterii activității umane.

Impactul asupra sănătății mintale

Sunetele nedorite pot avea o serie de efecte asupra sănătății mintale.

Creierul monitorizează mereu sunetele pentru semne de pericol, chiar și în timpul somnului. Ca urmare, zgomotul frecvent sau puternic poate declanșa anxietate sau stres. Odată cu expunerea continuă la poluarea fonică, sensibilitatea unei persoane la stres crește.

Oamenii care trăiesc în medii cu poluare fonică se pot simți iritabili, nervoși, frustrați sau furioși. Dacă o persoană simte că nu poate controla cantitatea de zgomot din mediul său, impactul acestuia asupra sănătății mintale se intensifică.

Zgomotul ambiental este, de asemenea, o cauză comună a tulburărilor de somn. O persoană se poate confrunta cu:

• dificultăți în a adormi;
• incapacitatea de a rămâne adormit;
• trezirea prea devreme.

Sunetele pot reduce, de asemenea, profunzimea și calitatea somnului, modificând perioada de somn cu mișcări rapide ale ochilor. Acest lucru poate afecta starea de spirit și capacitatea de concentrare a unei persoane.

Impactul asupra sănătății fizice

Efectele poluării fonice asupra sănătății fizice pot apărea ca rezultat direct sau indirect al expunerii la zgomot.

În cazurile severe, sunetele puternice pot cauza în mod direct deficiențe de auz. Unele forme de deficiență de auz indusă de zgomot includ:

• percepția anormală a sonotității;
• tinitus, care reprezintă un țiuit înalt persistent în urechi;
• paracusis sau auz distorsionat.

Unele cercetări sugerează, de asemenea, că poluarea fonică poate contribui indirect la alte probleme de sănătate.

Conform unei analize din 2018, există dovezi că expunerea pe termen scurt la poluarea fonică poate crește temporar tensiunea arterială și vâscozitatea sângelui. Există, de asemenea, o asociere între expunerea pe termen lung la zgomot și rate mai mari ale bolilor cardiovasculare.

Autorii analizei sugerează că acest lucru poate apărea din cauza impactului poluării fonice asupra nivelurilor hormonilor de stres și asupra sistemului nervos. În timp, acest stres poate contribui la dezvoltarea bolii.

Un alt studiu din 2018, efectuat în Canada, a constatat că preeclampsia, o afecțiune care provoacă hipertensiune arterială în timpul sarcinii, a fost mai frecventă în rândul gravidelor expuse la niveluri mai ridicate de poluare fonică.

Impactul asupra copiilor

Conform analizei din 2018, copiii sunt deosebit de vulnerabili la pierderea auzului indusă de zgomot. Un studiu din 2014 a constatat că expunerea cronică la zgomot timp de 8 ore pe zi poate provoca modificări permanente ale auzului la copii, inclusiv incapacitatea de a auzi anumite frecvențe.

Un articol din The Indian Journal of Pediatrics notează că poluarea fonică poate afecta auzul unui copil în orice stadiu de dezvoltare, inclusiv făt, copilărie și adolescență.

În plus, zgomotul nedorit sau puternic la școală sau acasă poate face mai dificil procesul de învățare. Copiii pot întâmpina mai multe dificultăți cu:

• concentrarea;
• dezvoltarea abilităților de vorbire și comunicare;
• performanța cognitivă.

Acest lucru poate afecta comportamentul unui copil, capacitatea acestuia de a forma relații și încrederea în sine. De asemenea, pot dezvolta hipertensiune arterială din cauza expunerii cronice la sunet.

Cum să reducem poluarea fonică?

În unele cazuri, poluarea fonică este inevitabilă. Cu toate acestea, există modalități de a reduce nivelul de zgomot în interiorul casei. O persoană poate încerca:

• Reducerea zgomotului de la aparate: echipamentele casnice, cum ar fi unitățile de aer condiționat, încălzitoarele, ventilatoarele și alte aparate, pot contribui la nivelul general de zgomot din casă. Încercați să le opriți mai des sau să setați un temporizator, astfel încât să se pornească doar la anumite ore;
• Reducerea zgomotului de la dispozitivele media: luați în considerare volumul și durata zgomotului de la muzică, televizoare, radiouri și jocuri video. Evitați să redați zgomote inutile în fundal pentru perioade lungi de timp sau să ascultați sunete la un volum prea mare. Poate fi util să alocați timp dedicat pentru vizionarea televizorului sau pentru a asculta muzică;
• Reparați sau înlocuiți echipamentele vechi: aparatele vechi, vehiculele și alte articole pot fi mai zgomotoase decât modelele mai noi. Luați în considerare modernizarea sau înlocuirea articolelor de uz casnic zgomotoase;
• Izolarea fonică: adăugarea strategică a izolației în jurul casei poate ajuta la înăbușirea sunetelor provenite din alte camere, de la vecini sau din exterior. Covoarele, carpetele și draperiile pot ajuta și ele;
• Creați mai mult timp liniștit: încercați să rezervați în mod regulat timp pentru activități liniștite, cum ar fi lectura, puzzle-uri sau hobby-uri creative. Evitați să ascultați muzică sau să aveți zgomot de fundal în acest timp;
• Protecție pentru urechi: dacă zgomotul puternic este inevitabil, utilizați protecție pentru urechi, cum ar fi dopuri pentru urechi sau căști pentru urechi, pentru a reduce impactul acestuia.

Este zgomotul alb dăunător?

Unii oameni consideră sunetul zgomotului alb liniștitor și îl folosesc pentru a se relaxa sau a dormi. Un studiu din 2016 privind persoanele cu tulburări de somn a arătat că zgomotul alb a fost eficient în mascarea poluării fonice, ceea ce poate face ca aparatele care produc zgomot alb să fie benefice pentru cei care locuiesc în zone zgomotoase.

Cu toate acestea, este, de asemenea, important de reținut că zgomotul alb, ca și în cazul altor tipuri de zgomot, poate avea în continuare efecte adverse. Expunerea puternică sau prelungită la anumiți decibeli poate provoca pierderea auzului. Înainte de utilizare, asigurați-vă că aparatele care produc zgomot alb sunt setate la un volum sigur și la o distanță sigură de o persoană care doarme.

Când să căutăm ajutor?

Dacă poluarea fonică afectează auzul sau sănătatea mintală a unei persoane, iar metodele de reducere a zgomotului nu sunt eficiente, consultarea unui medic poate ajuta. În funcție de modul în care zgomotul afectează o persoană, aceasta poate beneficia de consultarea unui specialist în auz sau în somn.

Pentru copiii expuși la zgomot frecvent sau puternic, este important să monitorizăm semnele de pierdere a auzului. Controalele regulate și testele de auz pot ajuta la determinarea daunelor.

Uneori, hipersensibilitatea la zgomot poate fi un simptom al altor afecțiuni, cum ar fi hiperacuzia. Un medic poate diagnostica acest lucru.

O persoană ar putea încerca, de asemenea, să raporteze zgomotul excesiv autorității locale, dacă se încalcă limitele legale. Aceasta ar putea include poluarea fonică de la evenimente în aer liber, șantiere de construcții sau întreprinderi.