Există între 5,3 milioane și un trilion de specii pe Pământ. Deși oamenii reprezintă doar 0,01% dintre viețuitoarele de pe planeta noastră, activitățile umane afectează planeta și omoară milioane de animale și plante în fiecare an. Pierderea biodiversității are loc la o scară foarte mare și, dacă nu este controlată, poate avea consecințe extrem de grave. Care sunt aceste beneficii ale biodiversității și de ce aceasta trebuie protejată?
Unul dintre cele mai uimitoare lucruri ale naturii este diversitatea vieții. Termenul „biodiversitate” se referă la varietatea organismelor vii, diferențele lor genetice și relațiile dintre specii. Biodiversitatea este adesea numită „țesătura vieții”, deoarece arată cum toate speciile conlucrează pentru a susține viața și echilibrul ecologic pe Pământ.
În zilele noastre, stilul de viață modern și supraconsumul pun presiune pe resursele naturale ale planetei. În afara schimbărilor climatice, pierderea biodiversității reprezintă o altă mare problemă care trebui rezolvată. Potrivit unui raport al WWF, începând cu anul 1970, 68% dintre populațiile de viețuitoare sălbatice de pe glob au fost pierdute din cauza schimbării folosinței terenurilor, fragmentării habitatelor, speciilor invazive și poluării. Peste 75% din pământul nostru a fost alterat în mod fundamental, 66% dintre oceane au fost afectate și 85% din zonele umede s-au pierdut.
Degradarea ecosistemelor și pierderea speciilor au devenit atât de alarmante încât, în anul 2017, oamenii de știință au numit situația actuală drept „anihilarea biologică”, mulți spunând că pe Pământ a început cea de a șasea extincție.
Trei tipuri de biodiversitate
Există trei tipuri principale de biodiversitate: diversitatea genetică, diversitatea speciilor și diversitatea ecosistemelor.
1. Diversitatea genetică
Diversitatea genetică se referă la varietatea genelor în cadrul unei specii – adică diversitatea la nivelul ADN-ului. ADN-ul reprezintă elementul de bază din alcătuirea genelor, iar genele sunt unitățile de bază ale eredității. Genele sunt responsabile pentru trăsăturile fizice ale unei specii. O specie poate fi formată din populații diferite și poate avea compoziții genetice diferite.
2. Diversitatea speciilor
Diversitatea speciilor reprezintă varietatea speciilor întâlnite într-o comunitate sau regiune și se referă la numărul și distribuția speciilor într-un habitat. Numărul variază în funcție de condițiile de mediu. Habitate precum recifele de corali și pădurile tropicale umede sunt binecuvântate cu o abundență a speciilor. Pe de altă parte, un deșert are o biodiversitate redusă datorită precipitațiilor scăzute și temperaturilor ridicate.
Diversitatea speciilor ia în considerare, de asemenea, rolul îndeplinit de fiecare specie în cadrul habitatului. Aici ne putem gândi la relația dintre pradă și prădător. De exemplu, să considerăm că există o comunitate cu un singur prădător care atacă un sigur tip de pradă. Dacă populația prădătorului se menține, atunci și populația prăzii se menține. Dacă populația prădătorului scade brusc, specia pradă s-ar putea înmulți excesiv, cu efecte care se vor propaga în întreaga comunitate. Situația ideală ar fi ca habitatul să aibă mai mulți prădători care urmăresc aceeași pradă. În acest fel, dacă apare o problemă cu unul dintre prădători, comunitatea este scutită de efectul destabilizator al unei modificări bruște.
3. Diversitatea ecosistemelor
Diversitatea ecosistemelor reprezintă cea mai mare scară a biodiversității. Ea reflectă varietatea ecosistemelor sau a habitatelor dintr-o zonă geografică, precum și diversitatea genetică și a speciilor. Un ecosistem este o comunitate de organisme care interacționează între ele și cu mediul înconjurător. El poate fi de mărimea unui iaz sau a unui ocean.
Spre deosebire de celelalte două tipuri de biodiversitate, diversitatea ecosistemelor include atât factorii abiotici (temperatura, lumina etc.), cât și factorii biotici (biologici). Locurile cu o diversitate a ecosistemelor ridicată creează grupuri de comunități mai bine protejate împotriva schimbărilor drastice.
Cinci sfaturi pentru biodiversitate
Biodiversitatea – varietatea vieții pe Pământ – ne face planeta locuibilă și frumoasă. Mulți dintre noi găsim în mediul natural plăcere [...]
Cinci beneficii ale biodiversității
Biodiversitatea asigură prosperitatea lucrurilor vii de pe planeta noastră. Pierderea biodiversității este mai mult decât a extincție a speciilor rare și afectează direct oamenii. Ea perturbă mecanismele esențiale necesare pentru producerea hranei, menținerea sănătății și reglarea climei.
1. Rezistența la boli
Populațiile cu o bună diversitate genetică prezintă șanse mai mari de supraviețuire în cazul unei catastrofe, așa cum este o pandemie. Populațiile diverse poartă coduri genetice care fac anumiți membri ai lor mai puțin vulnerabili. Atunci când acești indivizi se reproduc, rezistența la boală este transmisă la urmași, iar supraviețuirea speciei este asigurată.
2. Înmagazinarea carbonului
Înmagazinarea (sechestrarea) carbonului est procesul de captare și stocare a dioxidului de carbon din atmosferă. Ea reduce cantitatea de carbon atmosferic, iar scopul său final este reducerea schimbării climatului. Vegetația și solurile din ecosisteme precum pădurile, turbăriile, pajiștile sau zonele umede funcționează ca rezervoare de carbon, înlăturând dioxidul de carbon din atmosferă.
3. Reglarea furtunilor, inundațiilor și eroziunii costiere
Nivelurile mării sunt în creștere, iar Forumul Economic Mondial spune că în jur de 410 milioane de oameni vor fi afectați până la sfârșitul secolului. Deși 59% din creșterea nivelului mărilor este de așteptat să aibă loc în Asia tropicală, țări precum China, Franța, Senegal, Nigeria și Statele Unite se află și ele în pericol.
Restaurarea și protejarea ecosistemelor de coastă, cum sunt mlaștinile sărate, vor reprezenta un aspect important al prevenirii inundațiilor costiere. Plantele de mlaștină și microbii stabilizează solul. Împreună cu biomasa radiculară, aceste ecosisteme pot oferi o rezistență mai bună la eroziunea solului.
Ecosisteme precum recifele de corali și ierburile marine funcționează ca tampon împotriva valurilor sau furtunilor, protejând comunitățile de coastă predispuse la taifunuri.
4. Securitatea alimentară
Sistemul nostru alimentar și agricultura sunt strâns legate de biodiversitate. Milioane de specii conlucrează pentru a ne furniza o varietate de cereale, legume, fructe și produse de origine animală. Producția alimentară se bazează pe numeroase „servicii” oferite de biodiversitate. Acestea includ polenizarea, menținerea fertilității solului, rezistența la dăunători și boli, menținerea climatului și filtrarea apei.
De exemplu, pierderea polenizatorilor ar putea costa agricultura Marii Britanii până la 812 milioane de dolari anual și ar putea compromite aprovizionarea cu alimente a țării.
5. Sănătatea și bunăstarea generală
Fie că este vorba de o plimbare prin parc, de urcarea pe un munte sau de înotatul în mare, contactul cu natura aduce o serie de beneficii pentru oameni. Expunerea la spații verzi și albastre în aer liber de îmbunătățește memoria, controlul atenției și flexibilitatea cognitivă.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că, pe lângă îmbunătățirile cognitive, contactul cu natura este asociat cu creșterea interacțiunilor sociale pozitive, a bunăstării și cu scăderea nivelului de stres mental.
Concluzie
Biodiversitatea este ca o poliță de asigurare pentru planetă, protejând speciile și comunitățile împotriva schimbărilor bruște și a stresului. Biodiversitatea ar trebui conservată datorită rolului său în menținerea rezistenței ecosistemelor.
Multe campanii de conservare se concentrează pe salvarea speciilor individuale de la dispariție, dar este important să de amintim că niciun organism nu există izolat. Dacă o specie este în pericol, sunt șanse ca și ecosistemul său să fie în pericol.
Sursa: Earth.org