Alte patru recorduri privind schimbările climatice au fost doborâte în 2021

publicat de Florin Mitrea
61 vizualizări
Schimbările climatice

Ultimii șapte ani, din 2015 până în 2021, au fost cei mai călduroși ani de când se fac înregistrări. Anul trecut, media temperaturii globale anuale a fost cu 1,11 ºC peste nivelurile medii din perioada pre-industrială (1850-1900).

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a publicat ultimul raport al situației climatului global (State of Global Climate), care a dezvăluit că patru indicatori-cheie ai schimbărilor climatice au înregistrat noi recorduri în anul 2021. Aceștia sunt concentrațiilor gazelor cu efect de seră, creșterea nivelului mării, încălzirea oceanului și acidificarea oceanului, toate arătând modificările la scară planetară cauzate de activitatea umană.

Concentrațiile gazelor cu efect de seră

Gazele cu efect de seră includ dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot, vaporii de apă produși pe cale naturală și gazele fluorurate sintetice. Luate împreună, aceste gaze acționează ca o pătură, captând căldura produsă de radiația solară în atmosfera Pământului.

În anul 2020, concentrațiile gazelor cu efect de seră au atins un nivel record de 413 părți per milion (ppm) în cazul dioxidului de carbon, de 1.889 părți per miliard (ppb) în cazul metanului și de 333,2 părți per miliard (ppb) în cazul protoxidului de azot. Aceste valori reprezintă 149%, 262% și, respectiv, 123% față de nivelurile preindustriale.

Gazele cu efect de seră sunt unul dintre principalii factori ai schimbărilor climatice, având nu numai impact asupra mediului, ci și implicații asupra sănătății omului, agriculturii și economiei. Metanul din atmosferă reprezintă o preocupare deosebită, deoarece el este un poluant periculos și provoacă un milion de decese premature în fiecare an prin expunere.

”Raportul subliniază că dioxidul de carbon atmosferic a depășit 420 ppm în anul 2022. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, înregistrările din gheața antarctică sugerează că dioxidul de carbon fluctuează în mod natural între 150 și 300 ppm”, spune dr. Tom Mortlock, analist senior la Aon and Adjunct Fellow de la Universitatea Macquarie. ”Probabil că acum suntem cu 40% peste nivelurile naturale de dioxid de carbon înregistrate în ultimul milion de ani și toate acestea s-au întâmplat doar în ultimii 150 de ani.”

Creșterea nivelului mării

Creșterea nivelului mării la nivel global este provocată de încălzirea globală pe două căi. Temperatura mai ridicată a aerului și oceanului face ca ghețarii și calotele glaciare să se topească, ceea ce aduce mai multă apă în ocean. Pe măsură ce apa mării se încălzește, ea se dilată și ocupă un volum mai mare decât apa mai rece.

Între 1992 și 2002, nivelul global al mării a crescut cu 2,1 mm în fiecare an, în medie. Din 2013 până în 2021, creșterea a fost cu 4,5 mm în fiecare an, în principal din cauza pierderii accelerate a calotelor de gheață.

Această creștere rapidă a nivelurilor mării a dus la pierderea a cel puțin cinci insule din Oceanul Pacific, expunând comunitățile la mai multe maree, cicloane tropicale, secetă și salinitatea solului, ceea ce duce la pierderea recoltelor și colapsul resurselor marine.

Potrivit raportului, chiar și într-un scenariu cu cele mai mici emisii, la nivelul anului 2100 nivelul mării va crește cu 28-55 cm, în timp ce într-un scenariu cu cele mai mari emisii, creșterea va fi de 63-101 cm.

Încălzirea oceanului

Cea mai mare parte a căldurii în exces (peste 93%) din gazele cu efect de seră este absorbită de ocean, ceea ce duce la creșterea temperaturii acestuia. Încălzirea oceanelor a atins un nivel record: în 2021, oceanele au absorbit 231 de zettajouli (ZJ) de căldură (sau 231 de sextilioane de jouli), cu 14 ZJ mai mult decât anul anterior. Rata medie de încălzire a oceanelor din 1958 până în 2021 a fost de 5,7 ZJ pe an, fiind deosebit de accelerată în ultimele două decenii, când căldura a pătrunse la niveluri din ce în ce mai adânci ale oceanului.

Încălzirea oceanului poate duce la fenomene meteorologice extreme, topirea calotelor glaciare polare, accelerarea creșterii nivelului mării și perturbarea masivă a ecosistemelor marine. Pe măsură ce oceanele se încălzesc, căldura lor încarcă sistemele meteorologice, ducând la precipitații mai abundente și la furtuni mai puternice. Toate acestea pot produce inundații sau căderi de zăpadă masive.

Creșterea temperaturilor oceanului duce, de asemenea, la albirea coralilor și la pierderea locurilor de reproducere a speciilor marine. Întrucât pescuitul și acvacultura aprovizionează 4,3 miliarde de oameni cu 15% din proteinele animale, pierderea economică provocată de încălzirea oceanelor numai pentru industria fructelor de mare este posibil să fie de miliarde de dolari.

Acidificarea oceanelor

Oceanul ajută la atenuarea efectelor schimbărilor climatice prin absorbirea a aproximativ 23% din emisiile anuale antropogene de dioxid de carbon, care altfel ar ajunge în atmosferă. Totuși, acest gaz reacționează cu apa oceanică și reduce pH-ul oceanului.

pH-ul oceanului a scăzut sub 8,06, de la 8,11 la sfârșitul anilor 1980. Raportul concluzionează că ”există un înalt grad de încredere că pH-ul suprafeței oceanelor este acum cel mai scăzut din ultimii 26.000 de ani, iar ratele actuale de modificare a pH-ului sunt fără precedent de atunci.”

Acidificarea oceanelor afectează mai ales speciile de crustacee, inclusiv stridiile și coralii care formează Marea Barieră de Corali din Australia. Aceste animale fixează calciul și carbonatul din apa de mare pentru a-și produce cochiliile și scheletele.

Cu o acidificare mai mare a oceanului și, prin urmare, un pH mai scăzut, există mai puțin ioni disponibili pentru organisme pentru a-și construi structurile dure. Dacă pH-ul devine prea scăzut, cochiliile și scheletele pot începe chiar să se dizolve.

Numai în Australia, producția anuală de stridii este în valoare de peste 100 de milioane de dolari anual, în timp ce turismul din Marea Barieră de Corali contribuie cu aproximativ 5,4 miliarde de dolari în fiecare an.

Concluzii

”Este doar o chestiune de timp până când vom vedea un alt an cel mai călduros”, spune secretarul general al OMM, Petteri Taalas. ”Climatul se schimbă chiar în fața ochilor noștri. Căldura captată de gazele de seră emise de activitățile umane va încălzi planeta pentru multe generații viitoare. Creșterea nivelurilor mării, încălzirea și acidificarea oceanelor vor continua timp de sute de ani, dacă nu sunt inventate mijloace de îndepărtare a carbonului din atmosferă. Unii ghețari au ajuns la punctul fără întoarcere și acest lucru va avea repercusiuni pe termen lung într-o lume în care peste două miliarde de oameni se confruntă deja cu stresul hidric.”

Acest nou raport oferă, de asemenea, informații și exemple practice pentru factorii de decizie politică cu privire la modul în care indicatorii climatici s-au schimbat la nivel global în ultimii ani și ce impacturi au fost resimțite la nivel național și regional în 2021.

Din aceeași categorie

© 2022  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii