În rândurile non-africanilor, ADN-ul neanderthalian reprezintă aproximativ 1-2% din genomul omului modern. Chiar de când genomul omului din Neanderthal a fost secvențiat pe baza mostrelor colectate dintr-o peșteră din Croația, oamenii de știință au încercat să înțeleagă evoluția ADN-ului altor hominizi împreună cu ADN-ul nostru, după amestecarea lor în urmă cu 40-50 de mii de ani.
Aceste informații ne-ar putea ajuta la obținerea unor noi perspective asupra rolului jucat de diferitele părți ale genomului în decursul evoluției. Studiile anterioare asupra ADN-ului neanderthalian la oameni au comparat doar mostre neanderthaliene arhaice cu mostre de la omul modern, ceea ce a făcut dificilă observarea modificărilor în decursul timpului. Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Berkeley, California, prezintă această evoluție pe baza datelor obținute de la rămășițe umane străvechi.
Grupul de cercetători a comparat mostrele neanderthaliene cu două seturi de mostre de Homo sapiens, 59 de rămășițe umane vechi de cel puțin 40.000 de ani și 275 de mostre umane moderne de pe tot globul. Rezultatele au indicat regiuni cu ADN neanderthalian în ADN-ul de Homo sapiens. Pentru a vedea dacă aceste părți neanderthaliene ale genomului uman au avut un impact asupra evoluției omului, cercetătorii au căutat porțiuni cu ADN neanderthalian suspicios de lungi sau de scurte.
Dacă porțiunea cu ADN neanderthalian a fost benefică, aceasta ar fi fost întâlnită mai des, situația fiind inversă în cazul ADN-ului dăunător. Rezultatele nu au arătat diferențe semnificative în privința ADN-ului neanderthalian benefic sau dăunător la omul modern și la Homo sapiens arhaic, fapt care sugerează că selecția naturală a avut loc rapid, în decursul a 10.000 de ani. Regiunile din genom care aveau mai mult ADN neanderthalian erau legate de pigmentația pielii, metabolism și sistemul imunitar.
Principala limitare a oricărui studiu asupra ADN-ului neanderthalian este numărul mic de mostre neanderthaliene disponibile. Noul studiu a utilizat doar trei genomuri neanderthaliene de înaltă calitate, suficiente pentru a crea o imagine largă, dar totuși limitată. Unele fracții ale genomului uman provin de la denisovani, o altă specie umană arhaică din Asia. Din nefericire, există doar un singur genom denisovan de calitate, motiv pentru care oamenii de știință nu au putut stabili modul în care ADN-ul lor a evoluat împreună cu al nostru.