Vitaminele sunt esențiale pentru construirea, repararea și menținerea sănătății țesuturilor și celulelor, iar vitamina A este importantă în mod particular pentru vedere, piele și oase. Cunoscută și sub denumirea de retinol (deoarece produce pigmenții retinieni), vitamina A este un nutriment solubil în grăsimi. Aceasta înseamnă că ea se absoarbe în organism odată cu alimentele bogate în grăsimi și apoi este stocată în țesuturi pentru utilizarea ulterioară.
Aportul unor doze prea mari de vitamina A poate fi nociv, dar corpul nostru convertește doar atât cât are nevoie. Vitamina A poate fi obținută din alimente sau din suplimentele alimentare. Ea îndeplinește câteva funcții, de la susținerea sistemului imunitar în lupta împotriva afecțiunilor și infecțiilor, până la asigurarea sănătății vederii, dinților, pielii, scheletului și țesuturilor moi.
Surse bogate de vitamina A sunt brânza, ouăle, uleiul de pește, laptele, iaurtul și ficatul. Vitamina A poate fi obținută, de asemenea, prin consumarea plantelor bogate în beta-caroten, cum sunt legumele cu frunze și fructele galbene (mango, papaya sau caisele), deoarece organismul îl poate converti în retinol.
Care sunt beneficiile vitaminei A?
Vitamina A este importantă pentru sistemul imunitar și sănătatea vederii (mai ales vederea în lumină slabă) și a pielii.
Retinolul este un antioxidant și protejează corpul împotriva radicalilor liberi. Acestea sunt molecule distructive care provoacă stresul oxidativ și pot afecta proteinele și ADN-ul, ceea ce poate duce la inflamații, cancer sau afecțiuni ale inimii.
Reducerea riscului de orbire
Un studiu privind bolile de ochi asociate cu înaintarea în vârstă a constatat că aportul unor niveluri ridicate de antioxidanți, cum este vitamina A, împreună cu zincul, poate reduce cu 25% riscul de degenerare maculară – cea mai frecventă cauză a pierderii vederii la persoanele în vârstă.
Reducerea vătămărilor solare și a acneei
Vitamina A ajută menținerea sănătății dermei și a epidermei – primele două straturi superioare ale pielii. Atunci când sunt aplicați local, există dovezi că retinoizii (o clasă de compuși derivați din vitamina A) pot fi utilizați pentru a trata acneea și anumite semne ale arsurilor solare.
Cu toate acestea, un efect secundar frecvent întâlnit în urma aplicării retinoizilor este „dermatita retinoidă”, care poate duce la iritarea pielii și la cicatrici, însă ajustarea dozei poate reduce reacțiile adverse la nivelul pielii.
Întărirea dinților și a oaselor
Vitamina A ajută organismul să absoarbă calciul, deci este importantă pentru sănătatea bucală și a oaselor. Ea întărește smalțul dinților și promovează sănătatea mucoasei bucale, făcând-o mai puțin susceptibilă la infecții și boli.
De asemenea, retinolul este important pentru sănătatea oaselor. Atât osteoblastele (celulele care formează oasele), cât și osteoclastele (celulele care descompun oasele) au nevoie de vitamina A, însă studiile clinice au descoperit că nivelurile ridicate ale acestei vitamine sunt asociate cu o densitate osoasă mai scăzută și fracturi.
Protejarea împotriva radicalilor liberi
Vitamina A este un antioxidant, protejând celulele față de radicalii liberi care pot provoca boli și îmbătrânire. Deși exită unele dovezi că antioxidanții ar preveni cancerul, aportul de suplimente cu vitamina A nu este eficient în prevenire, potrivit Institutului Național al Cancerului din S.U.A.
Însă consumul alimentelor cu beta-caroten poate ajuta, potrivit unui studiu internațional publicat în jurnalul Antioxidants.
Câtă vitamină A ar trebui să luăm?
Doza zilnică recomandată de vitamina A variază în funcție de vârstă, sex și sarcină. Doza recomandată pentru adulții de peste 19 ani este de 900 micrograme la bărbați și 700 micrograme la femei.
Aportul prea ridicat de vitamina A poate fi toxic, fapt pentru care este important să nu depășim limita superioară de toleranță a organismului de 3.000 micrograme pe zi la adulți. Supradoza de vitamina A a fost asociată cu o gamă largă de simptome, de la pierderea pielii și a părului până la tulburări neurologice și gastrointestinale. Excesul pe termen lung, cunoscut sub denumirea de hipervitaminoză A, poate provoca afecțiuni hepatice și malformații congenitale la făt.
Care sunt cele mai bune surse de vitamina A?
Există două forme de vitamina A pe care le putem obține din alimente:
- retinolul;
- beta-carotenul, care este un precursol al vitaminei, mai precis al retinolului (beta-carotenul trebui convertit de către organism în vitamina A).
Atât retinolul, cât și beta-carotenul trebuie procesate în corp pentru a putea fi utilizate.
Retinolul se întâlnește în alimentele de origine animală, inclusiv ficatul, brânzeturile, laptele, iaurtul, ouăle și uleiul de pește. Pe de altă parte, beta-carotenul să găsește în alimentele de origine vegetală și este responsabil pentru culoarea galbenă și portocalie a unor fructe și legume cum sunt morcovii, mango, papaya, caisele, dovleacul, cartofii dulci și ardeii grași. Legumele cu frunze de culoare verde închis, cum este spanacul, conțin și ele beta-caroten, deși nu au culoare portocalie. În esență, trebuie căutate fructele și legumele galbene, roșii și verzi.
Majoritatea oamenilor ar trebui să poată să-și obțină doza zilnică de vitamina A din alimente, fără a avea nevoie de suplimente.
Semne ale dificienței de vitamina A
Deficiența de vitamina A este mai frecventă în țările în curs de dezvoltare. Ea este cauza principală cauză a orbirii la copiii din Africa și sud-estul Asiei. În fiecare an, între 250.000 și 500.000 de copii cu dificiență de vitamina A ajung orbi la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății; jumătate dintre acești copii mor în 12 luni de la pierderea vederii.
Simptomele deficienței de vitamina A includ slăbirea vederii pe timpul nopții, uscarea ochilor și a gurii, uscarea și mâncărimi ale pielii, unghii fragile, diaree, oboseală și infecții frecvente. Riscul de infecții respiratorii, cum este pneumonia, este, de asemenea, crescut.
Ce se întâmplă dacă luăm prea multă vitamina A?
Corpul nostru convertește în retinol doar cantitatea de beta-caroten care îi este necesară. De asemenea, organismul este capabil să stocheze vitamina A atunci când nu are nevoie de ea.
Cu toate acestea, perioadele extinse cu exces de vitamina A pot avea efecte adverse asupra sănătății oaselor și pot crește riscul de osteoporoză.
Alte simptome ale aportului excesiv de vitamina A sunt greața, durerile de cap, stările de amețeală, vederea încețoșată și oboseala. Aportul ridicat de vitamina A poate face ca pielea să capete o nuanță galben-portocalie.
La femeile însărcinate, cantitățile mari de vitamina A pot dăuna fătului, motiv pentru care, în perioada de sarcină, se recomandă reducerea consumului de ficat și produse derivate din acesta, cum ar fi pateul, deoarece acestea sunt foarte bogate în vitamina A.
Vitamina A este teratogenă. Aceasta înseamnă că aportul excesiv crește riscul de malformații congenitale.
Sursa: Live Science