Organizația pentru Alimente și Agricultură a ONU și Organizația Mondială a Sănătății definesc drept probiotice acele „microorganisme vii care oferă un beneficiu de sănătate atunci când sunt administrate în cantități adecvate”. Aceste microorganisme sunt bacteriile și drojdiile din alimente precum iaurtul sau varza murată, dar și din suplimente.
Prebioticele se referă la „hrana” de care probioticele au nevoie pentru a supraviețui și a se înmulți. Prebioticele sunt mai bine cunoscute sub denumirea de fibre alimentare. Ele includ anumite tipuri de fibre numite fructani de tip inulină, galacto-oligozaharide, amidon rezistent și pectină. Prebioticele se găsesc în mod natural în alimentele vegetale, pot fi adăugate în alimente precum pâinea și cerealele sau sunt disponibile ca suplimente.
Fibrele alimentare nu sunt digerate la nivelul stomacului și intestinului subțire și ajung în intestinul gros, unde microorganismele (probioticele) degradează (sau fermentează) fibrele (prebioticele), convertindu-le în metaboliți (nutrienți) asociați cu o sănătate bună.
Atât probioticele, cât și prebioticele stimulează sănătatea microbiomului – comunitatea de diferite microorganisme care trăiesc în sau pe corpul nostru. Acestea includ microorganismele din dură, intestine, tractul respirator, tractul urogenital și de pe piele.
Fiecare persoană are un microbiom diferit, care variază pe parcursul vieții. De exemplu, modificarea dietei, activitatea fizică, igiena, aportul de antibiotice sau infecțiile afectează starea microbiomului.
Acești factori pot modifica diversitatea microbiomului, adică diferitele tipuri de microorganisme din corp. De asemenea, ei pot perturba raportul dintre microorganismele sănătoase și cele nesănătoase.
Atunci când microbiomul nostru este mai puțin divers sau când numărul microorganismele nesănătoase îl depășește pe cel al microorganismelor sănătoase se instalează fenomenul de disbioză. Aceasta poate duce la afecțiuni precum diareea sau constipația, sindromul intestinului iritabil, sângerări gingivale, dermatită atopică (eczemă) sau acnee.
Probioticele și prebioticele sunt prezentate ca modalități de susținere a sănătății și diversității microbiomului și ajutor pentru reducerea riscului de disbioză, mai ales după administrarea de antibiotice pentru tratarea unei infecții.
Probioticele funcționează cu adevărat?
Microbiomul joacă un rol esențial în sănătatea noastră. De exemplu, un microbiom sănătos a fost asociat cu reducerea riscului de cancer, boli cardiovasculare, boli alergice și boală inflamatorie intestinală.
În privința suplimentelor cu probiotice, o analiză a mai multor evaluări clinice nu a găsit nicio creștere a diversității microbiomului. Alte evaluări clinice au analizat impactul suplimentelor cu probiotice la persoanele care luau antibiotice. Diversitatea microbiomului acestor persoane nu s-a îmbunătățit.
Un alt studiu a constatat că probioticele pot face diversitatea microbiană mai rea pe termen scurt, deoarece suplimentele cu probiotice au întârziat refacerea microbiomului după administrarea de antibiotice.
Dar prebioticele?
Există puține studii privind impactul suplimentelor cu prebiotice asupra sănătății omului. Cu toate acestea, există studii asupra persoanelor care iau prebiotice cu probiotice în contextul anumitor aspecte ale sănătății.
De exemplu, o evaluare amplă a analizat diverse rezultate neuropsihiatrice, inclusiv demența, boala Parkinson și afectarea cognitivă ușoară, atunci când oamenii au luat prebiotice și probiotice (împreună sau separat). O altă evaluare a analizat efectul prebioticelor, probioticelor sau sinbioticelor (suplimente care conțin atât prebiotice, cât și probiotice) asupra persoanelor cu diabet.
Însă rezultatele acestor studii nu sunt concludente. Prin urmare, avem nevoie de mai multe cercetări pentru a recomanda în mod curent aceste suplimente. De asemenea, acestea nu înlocuiesc medicamentele standard și o dietă sănătoasă și echilibrată.
Cum să ne menținem microbiomul sănătos?
Probioticele și prebioticele naturale se întâlnesc în alimentele de zi cu zi. Probioticele se găsesc în alimente fermentate, cum ar fi brânza, varza murată, iaurtul, chefirul etc.
Prebioticele se găsesc în alimentele care conțin fibre – toate alimentele vegetale. Este important să avem o varietate de alimente vegetale în dieta noastră. Acest lucru ne va asigura obținerea tuturor tipurilor de fibre necesare pentru a menține bacteriile sănătoase în viață și pentru a crește diversitatea microbiomului.
Consumul de alimente în loc de suplimente înseamnă, de asemenea, că obținem nutrienți suplimentari din alimente.
Sursa: Science Alert