În ultimele decenii, schimbările climatice au transformat modul în care Pământul se confruntă cu fenomenele meteorologice extreme. Printre acestea, valurile de căldură s-au impus ca simboluri ale crizei climatice. Definite ca perioade de mai multe zile cu temperaturi mult peste mediile obișnuite, ele afectează profund sănătatea oamenilor, economia și ecosistemele.
Legătura cu schimbările climatice este directă. Creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră duce la reținerea unei cantități mai mari de energie în atmosferă. Această energie se traduce în mase de aer cald persistente, greu de dislocat. Dacă odinioară erau fenomene rare, astăzi valurile de căldură se succed mai frecvent, cu intensități crescute și pe arii tot mai vaste.
Exemplele recente confirmă această tendință. În 2019, Europa a fost lovită de două valuri de căldură succesive, cu recorduri absolute în Franța și Germania. În 2021, nord-vestul Americii de Nord a cunoscut o anomalie climatică extremă, cu temperaturi de peste 45 °C chiar și în orașe precum Seattle sau Vancouver. În 2022, India și Pakistan au trecut printr-un val devastator, cu temperaturi de aproape 50 °C. Mai aproape de noi, vara 2024 a adus în România cea mai lungă perioadă caniculară din istoria recentă, cu săptămâni întregi de maxime peste 35–40 °C.
Efectele asupra sănătății sunt cele mai vizibile. Temperaturile extreme pun presiune asupra organismului, cresc riscul de deshidratare, insolație și agravarea bolilor cardiovasculare sau respiratorii. Persoanele vârstnice și copiii sunt cele mai vulnerabile, iar statisticile arată mii de decese suplimentare asociate fiecărui val major de căldură.
Agricultura resimte la rândul ei consecințe dramatice. Temperaturile ridicate, combinate cu lipsa precipitațiilor, reduc randamentele culturilor de bază precum grâul și porumbul, afectând securitatea alimentară. În paralel, zootehnia suferă din cauza stresului termic care scade fertilitatea și productivitatea animalelor.
Ecosistemele naturale nu sunt mai protejate. Pădurile devin mai vulnerabile incendiilor, iar în mediile acvatice, temperaturile ridicate scad nivelul de oxigen, punând în pericol fauna. În orașe, fenomenul „insulei de căldură” amplifică și mai mult disconfortul, betonul și asfaltul stocând energia solară și menținând temperaturi ridicate chiar și noaptea.
În fața acestor provocări, societățile caută soluții de adaptare. În plan urban, crearea de spații verzi, utilizarea materialelor reflectorizante și modernizarea infrastructurii energetice sunt măsuri prioritare. În agricultură, soiurile rezistente la secetă și practicile sustenabile pot reduce vulnerabilitatea. Totuși, măsurile de adaptare nu pot compensa lipsa acțiunilor de atenuare. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția la energii regenerabile rămân condiții esențiale pentru limitarea intensității acestor fenomene.
Valurile de căldură nu mai sunt simple anomalii meteorologice, ci avertismente clare ale unei planete aflate sub presiune. Ele ne obligă să regândim relația cu mediul și să acționăm solidar, dincolo de granițe, întrucât schimbările climatice sunt o problemă globală.
Exemple de valuri de căldură
Iată câteva exemple semnificative de valuri de căldură din ultimii 10 ani, cu efecte notabile:
1. Pacific Northwest, SUA / vestul Canadei (iunie 2021)
Aceasta a fost unul dintre cele mai extreme valuri de căldură înregistrate la latitudini nordice. Orașe precum Portland, Seattle au depășit recorduri istorice de temperatură, zile întregi cu temperaturi de peste 40-45 °C în locuri care rar se confruntau cu astfel de valori.
Acest eveniment a generat sute de decese atribuite direct căldurii, plus efecte secundare asupra agriculturii, vieții marine, infrastructurii etc. Cercetările meteorologice au descris fenomenul drept “imposibil fără influența umană” (din cauza schimbărilor climatice).
2. India-Pakistan, val de căldură din 2022
În martie–aprilie 2022, nord-vestul Indiei și sud-estul Pakistanului au avut temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă, de peste 45 °C în multe orașe (spre exemplu Nawabshah din Pakistan, unde mercurul termometrelor a ajuns la 49.5 °C). S-a vorbit despre un “an fără primăvară” în regiune, deoarece valul de căldură a venit devreme și a persistat fără pauze climatice normale.
3. Europa, vara din 2019
Europa a avut două valuri majore de căldură în iunie și iulie 2019, cu recorduri absolute de temperatură în țări precum Franța, Germania, Belgia, Marea Britanie. De exemplu, în Franța s-a atins 46.0 °C în iunie. Efectele majore înregistrate au inclus decese, perturbări în rețeaua electrică, disfuncționalități în infrastructură, probleme de sănătate.
4. Valuri mai recente / încă în curs de analiză
Vara din 2023 a adus valuri de căldură intense în părți din America de Nord, inclusiv recorduri în Canada în termeni de temperatură medie și zile foarte fierbinți. De exemplu, în teritoriile nordice canadiene și în zone care în mod tradițional nu ating astfel de temperaturi s-au înregistrat valori peste 35-37 °C, ceea ce e excepțional pentru latitudinile respective.
Valurile de căldură în România și Europa de Est
Iată câteva exemple de valuri de căldură din România (și Europa de Est) în ultimii 10 ani, cu detalii relevante:
1. Vara 2024 – cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă a României
În perioada 31 mai ‒ 31 iulie 2024, România a suferit un val de căldură extrem. Din cele 62 de zile din acel interval, 46 au îndeplinit criteriile pentru val de căldură (≈ 75%). La stația București Filaret, în iunie‐iulie 2024 au fost înregistrate 57 de zile cu maxime peste 30 °C, 28 de zile cu peste 35 °C și 6 zile cu peste40 °C.
Câteva regiuni au înregistrat temperaturi de peste 40 °C la mai multe stații meteorologice (24 de stații într-o zi, alte 17 stații în ziua următoare). Intensitatea cumulată a unui segment al valului de căldură (6-21 iulie) a doborât recorduri vechi de 130 de ani.
2. Iulie 2025 – cod roșu de caniculă în sudul României
În iulie 2025, sudul țării (inclusiv județele din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, București) a fost sub avertizare de cod roșu de căldură, cu temperaturi maxime între 38-41 °C. Nopțile au fost de asemenea foarte calde, cu temperaturi minime peste 20-24 °C, ceea ce sporește disconfortul termic.
3. Vara 2019 – val de căldură cu recorduri și temperaturi excepțional de ridicate
În iunie 2019, România a raportat luna cea mai caldă de la începutul măsurătorilor meteorologice. Întreg anul 2019 a figurat printre cele mai calde din istoria meteorologică a țării (în deceniul 2001-2019).
4. Iunie 2024 – primul val de căldură al verii
În partea de sud a României, inclusiv București, în jurul datei de 9 iunie 2024, temperaturile au urcat la 34 °C în condiții de soare, cu avertizare portocalie de căldură.
5. Iulie 2024 – zile cu temperaturi foarte ridicate în mai multe stații meteorologice
Între 1-18 iulie 2024, la 26 de stații s-au egalat sau depășit temperaturile maxime absolute lunare. Exemple: Botoșani – 39,4 °C; Târgu Mureș – 39,0 °C. Chiar și în zone montane, au fost temperaturi neobișnuit de ridicate: Brașov – 36,6 °C; Predeal – 31,4 °C.