Nu trebuie să uităm că civilizația umană este construită pe structuri geologice dinamice care se agită sub suprafața Pământului. Oricât de solid ar putea părea pământul de sub picioarele noastre, el ascunde forțe imense, capabile să miște continentele și să distrugă lanțurile muntoase – procese care au alimentat unele dintre cele mai explozive evenimente din istoria planetei noastre.
Cu toate acestea, oricât de distructivi ar putea părea vulcanii, aceștia pălesc în comparație cu supervulcanii – formațiuni geologice colosale capabile să scoată la suprafață sute de kilometri cubi de material într-o singură erupție. Pentru a fi clasificată drept supervulcan, o erupție trebuie să se înregistreze la nivelul 8 în Indicele de Explozivitate Vulcanică (Volcanic Explosivity Index, abreviat VEI) – un sistem similar cu scara Richter pentru cutremure. Astfel de erupții sunt atât de puternice încât ele devin apocaliptice.
Deși astfel de erupții colosale sunt foarte rare, geologii caută mereu indicii ale următoarei erupții majore. De exemplu, Caldeira Campi Flegrei din Italia, care face parte dintr-un complex supervulcanic de aproape 9 mile lungime și care a declanșat o iarnă vulcanică în Europa acum 36.000 de ani, a arătat semne de creștere a activității în ultimii ani.
Așadar, haideți să vedem care sunt cei mai periculoși supervulcani din lume și cum ne-ar putea ei remodela lumea în care trăim!
Toba – supervulcanul care a modelat istoria
Caldeira Toba din nordul Sumatrei Indonezia, cunoscută mai bine sub denumirea de Lacul Toba, a fost desemnată geoparc UNESCO în anul 2020. | Foto: Yudhapohan/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 4.0)
Situată pe Insula Sumatra din Indonezia, Caldeira Toba este locul celei mai puternice erupții vulcanice din ultimii 2,5 milioane de ani. În urmă cu aproximativ 76.000 de ani, supervulcanul Toba a aruncat în atmosferă circa 1.000 de kilometri cubi de materie, acoperind porțiuni întinse ale Asiei cu un strat de cenușă vulcanică gros de 15 cm. Dovezile arată că temperaturile globale au coborât cu 5-9 grade ca rezultat al acestei erupții. Este posibil ca erupția supervulcanului să fi accelerat apropierea ultimei glaciațiuni.
În zilele noastre, masiva caldeiră rezultată în urma erupției este ocupată de Lacul Toba, cel mai mare lac vulcanic din lume, cu o lungime de 100 km și o lățime de 29 km. Supervulcanul Toba este în stare latentă, iar predicțiile privind viitoarea sa erupție sunt dificil de făcut. Unii cercetători cred că următoarea sa supererupție nu poate avea loc în următorii 600.000 de ani, deși evenimente geologice mai mici ar putea avea loc între timp.
În mod îngrijorător, totuși, alte studii arată că erupțiile ar putea avea loc în absența magmei lichide – indiciul standard al unei erupții viitoare. Aceasta înseamnă ca Toba ar putea erupe în viitor fără a exista un preludiu geologic evident – o perspectivă tulburătoare pentru oricine.
Taupo – gigantul adormit din Noua Zeelandă
Lacu Taupo, regiunea Waikato, Noua Zeelandă. | Foto: KRZYSZTOF GOLIK/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 4.0)
Vulcanul Taupo, localizat în centrul insulei nordice a Noii Zeelande, este unul dintre cei mai activi și mai periculoși supervulcani de pe Pământ. Cea mai notabilă erupție a sa, care a fost și cea mai recentă supererupție de pe planeta noastră, a avut loc acum aproximativ 27.000 de ani și este cunoscută sub denumirea de erupția Oruanui. Evenimentul a eliberat atât de multă materia vulcanică încât pământul s-a prăbușit, iar golul format s-a umplut încet cu apă, creând Lacul Taupo de astăzi. Erupția Oruanui, a doua cea mai mare din ultimii 100.000 de ani, a acoperit regiunile din apropiere cu un strat gros de cenușă vulcanică.
Cea mai recentă erupție a lui Taupo a avut loc în anul 232 d.Hr. Ea a fost mai mică decât erupția Oruanui și a scos la suprafață circa 13,5 kilometri cubi de cenușă și piatră ponce, iar norul de materie s-a întins pe 50 km în atmosferă. Întreaga Nouă Zeelandă a fost acoperită cu cenușă vulcanică, iar peisajul din vecinătatea vulcanului a fost îngropat în zeci de metri de scurgeri piroclastice (amestec de lavă, cenușă, piatră ponce și gaze vulcanice).
Taupo rămâne o mare necunoscută. Chiar dacă a rămas în stare latentă în vremurile moderne, creșterea activității geologice sub lac, începând cu mai 2022, a stârnit pentru scurt timp îngrijorări în rândul comunității științifice. Un an mai târziu, lucrurile au revenit la normal. Probabilitatea unei supererupții este extrem de redusă, deoarece activitatea seismică ar trebuie să fie mult mai puternică decât cea înregistrată în ultimii 150 de ani.
Caldeira Aira – supervulcanul de foc al Japoniei
Vulcanul Aira, Insula Kyushu, Japonia. | Foto: PEXELS
Caldeira Aira din Japonia este un complex vulcanic care s-a format în urmă cu aproximativ 22.000 de ani ca rezultat al unei erupții masive ce a aruncat circa 155 de kilometri cubi de magmă. La fel ca Lacul Taupo din Noua Zeelandă, acest eveniment a dus la formarea unei depresiuni mari în scoarța Pământului, care a precedat formarea Golfului Kagoshima.
În zilele noastre, acest corp de apă este vecin cu unul dintre cei mai activi vulcani din lume, Sakurajima, care este punctul fierbinte de astăzi al caldeirei. Sakurajima este permanent activ din anii 1950, arătând activitatea eruptivă de la sfârșitul anului 2024 și prezentând un risc pentru populația din apropiere.
Caldeira Aira, care înconjoară vulcanul Sakurajima, are a mărime impresionantă, întinzându-se pe 16 x 22 de kilometri. În timp ce erupțiile lui Sakurajima sunt mici și frecvente, activitatea seismică din regiune sugerează că există întotdeauna posibilitatea unei erupții la scară mare, de genul celei care a format caldeira în urmă cu peste 20.000 de ani.
Campi Flegrei din Italia
Campi Flegrei, Napoli, Italia. | Foto: RA BOE/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 3.0)
Campi Flegrei, cunoscut și sub denumirea de Phlegraean Fields, este situat nu departe de Muntele Vezuviu. Fiind unul dintre cei mai periculoși supervulcani din lume, caldeira Campi Flegrei are un diametru de 12,8 km de-a lungul Golfului Pozzuoli, la periferia orașului Napoli. Începând cu anul 2005, caldeira a arătat semne de umflare, iar activitatea seismică din regiune s-a intensificat după decembrie 2022 – 150 de cutremure înregistrate într-o singură zi din mai 2024.
În istoria modernă nu există informații despre erupția acestui supervulcan. Știm că acum 40.000 de ani caldeira a produs cea mai puternică și mai distructivă erupție europeană din ultimii 200.000 de ani, acoperind continentul cu cenușă și declanșând o iarnă vulcanică. Această erupție a coincis cu începutul declinului neanderthalienilor, ceea ce a determinat unii oameni de știință să creadă că ar putea exista o legătură între cele două evenimente.
Ceea ce face Campi Flegrei periculos este faptul că în apropierea sa locuiesc milioane de oameni și există o dezvoltare imobiliară scăpată de sub control datorată frumuseților peisajului. În cazul unei erupții puternice, oficialitățile cred că evacuarea eficientă ar putea fi aproape imposibilă.
Caldeira supervulcanului Yellowstone
Lion Geyser și Heart Spring, Parcul Național Yellowstone, Statele Unite. | Foto: BROCKEN INAGLOTY/WIKIMEDIA COMMONS (CC BY-SA 3.0)
Unul dintre cei mai cunoscuți supervulcani din lume, Yellowstone, al cărui caldeiră se întinde pe 80 km, a produs trei erupții de proporții epice în ultimele două milioane de ani. Erupția de acum 2,1 milioane de ani a scos la suprafață aproape o mie de kilometri cubi de magmă, care a făcut ca pământul să se prăbușească în camera magmatică de dedesubt.
Cea mai recentă supererupție a vulcanului Yellowstone a avut loc în urmă cu 631.000 de ani și a dus la formarea caldeirei existente astăzi. Fiecare erupție care a dus la formarea unei noi caldeire a fost de sute de ori mai puternică decât explozia Muntelui Sf. Elena din 1980 și a acoperit mari porțiuni ale continentului american cu o pătură de cenușă, scăzând în mod semnificativ temperaturile globale.
În adâncurile lui Yellowstone există două camere magmatice. Studiile anterioare au estimat cantitatea de magmă topită la 5-15% în camera mică și la 2% în camera mare – mult sub cantitatea necesară declanșării unei erupții masive. Totuși, estimările mai recente indică un conținut de magmă topită de 28% în camera superioară.
Cu toate acestea, oamenii de știință cred că supervulcanul Yellowstone nu este pregătit pentru o nouă erupție. Vulcanii nu erup după un anumit program, și chiar dacă am lua în considerare perioada medie dintre erupții de 725.000 de ani, următorul eveniment major ar trebui să aibă loc peste 100.000 de ani.
Sursa: Sciencing