Oamenii de știință au reușit, pentru prima dată, să efectueze un transplant de plămân de porc modificat genetic la un om. Țesutul pulmonar a rămas viu timp de nouă zile după transplant, în ciuda unor indicii timpurii de inflamație, potrivit unei comunicări publicate de cercetători în revista Nature Medicine.
Procedura a fost efectuată pe o persoană care fusese declarată în moarte cerebrală și nu este încă pregătită pentru utilizare clinică. Însă ea ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă și să abordeze răspunsul sistemului imunitar la un transplant pulmonar interspecific.
Unii oameni de știință investighează procesul de transplantare a organelor între specii (sau xenotransplantul), ca o potențială soluție la deficitul de organe la nivel mondial. În Statele Unite, în medie, 13 persoane mor în fiecare zi în așteptarea unui transplant de organe. Chirurgii au transplantat un rinichi de porc unui pacient uman pentru prima dată în 2021, iar primul transplant de inimă de la porc la om a avut loc câteva luni mai târziu.
În noul studiu, cercetătorii au modificat genetic un plămân de porc pentru a reduce riscurile ca organismul unui receptor uman să respingă plămânul. Apoi echipa a transplantat plămânul unui bărbat în vârstă de 39 de ani, care fusese declarat în moarte cerebrală după o hemoragie cerebrală.
Organismul receptorului nu a respins imediat plămânul. Însă la o zi după operație, plămânul transplantat se umpluse parțial cu lichid și prezenta semne de inflamație. În a treia zi după operație, anticorpii sistemului imunitar al receptorului au început să atace plămânul.
Deși studiul clinic arată că xenotransplanturile pulmonare la oameni sunt posibile, există încă mai multe limitări care împiedică utilizarea pe scară largă a plămânilor de porc pe pacienți umani. De exemplu, efectuarea de modificări genetice la nivelul plămânului de porc sau îmbunătățirea medicamentelor care suprimă răspunsul imun al receptorului ar putea ajuta la menținerea plămânului transplantat în viață și funcțional mai mult timp.
De asemenea, din noul studiu nu este clar dacă plămânul transplantat ar fi putut susține receptorul fără suport vital. Blocarea temporară, la scurt timp după operație, a fluxului sanguin către celălalt plămân uman rămas viabil ar fi putut arăta dacă plămânul transplantat poate funcționa singur și ar fi putut ajuta oamenii de știință să înțeleagă răspunsul imunitar timpuriu al receptorului.
Datorită acestor întrebări încă rămase fără răspuns, este puțin probabil ca xenotransplanturile pulmonare să devină parte a practicii clinice în viitorul apropiat.
Sursa: Science News