O echipă de cercetători a extras ceea ce ar putea fi molecule de ADN dintr-o fosilă de dinozaur cu o vechime de 125 de milioane de ani, potrivit unui studiu publicat în septembrie în Communications Biology. Însă alți experți îndeamnă la prudență sau chiar și-au exprimat scepticismul cu privire la această descoperire.
Gizmodo raportează că cel mai vechi ADN secvențiat aparține unui mamut lânos cu vârsta de un milion de ani. ADN-ul este o moleculă relativ fragilă, iar dinozaurii au dispărut în urmă cu 65 de milioane de ani, așa că ideea secvențierii ADN-ului de la aceste animale preistorice a rămas până acum de domeniul științifico-fantasticului.
În noul studiu, paleontologii de la Institutul de Paleontologie și Paleoantropologie a Vertebratelor (IVPP) al Academiei Chineze de Științe și de la Muzeul Natural Shandong Tianyu au extras și decalcificat cartilajul femural al unui dinozaur Caudipteryx, cu o vârstă de 125 de milioane de ani, care a trăit în Biota Jehol — în ceea ce este acum provincia de coastă Liaoning din nord-estul Chinei — în perioada Cretacicului Timpuriu.
Potrivit unui comunicat de presă al Academiei Chineze de Științe, celulele femurale conțineau nuclei conservați și fragmente de cromatină care ar putea conține ADN de dinozaur. Oamenii de știință au descoperit acest lucru prin colorarea celulelor extrase cu hematoxilină, un compus chimic care se leagă de nucleii celulelor. Echipa a comparat, de asemenea, colorarea cartilajului de Caudiptery cu cea a unui eșantion de cartilaj de pui, observând o colorare a fosilelor asemănătoare cu nucleii vizibili și cu materialul cromatinic al puiului.
Li Zhiheng, de la IVPP, coautor al lucrării, explică în declarație că „păstrarea fosilelor în Biota Jehol a fost excepțională datorită cenușii vulcanice fine care a îngropat carcasele și le-a păstrat până la nivel celular”. Lucrarea de cercetare sugerează că structurile nucleilor celulelor sunt conservate în mod deosebit de eficient în țesutul cartilajului fosilizat, în comparație cu alte tipuri de țesut.
Cu toate acestea, Evan Saitta, cercetător de la Field Museum of Natural History din Chicago, spune că microbii de pe fosile ar putea fi confundați cu materialul genetic al dinozaurilor înșiși.
Paleogeneticianul Love Dalén, de la Centrul de Paleogenetică din Suedia, a făcut parte din echipa care a extras ADN-ul unui mamut vechi de milioane de ani. Acesta consideră că păstrarea ADN-ului în rămășițele de dinozaur este aproape "imposibilă", adăugând într-un e-mail către Gizmodo: „știm atât din studii empirice, cât și din modele teoretice că, chiar și în condiții de îngheț complet, moleculele de ADN nu vor supraviețui mai mult de aproximativ 3 milioane de ani.”
Sursa: The Scientist.