Pe 24 septembrie 2023, sonda OSIRIS-REx va fi prima misiune a NASA care va aduce pe Pământ mostre colectate de pe un asteroid. Misiunea OSIRIS-REx, care a fost lansată pe 8 septembrie 2016, a colectat roci și praf, estimate la o masă de 250 de grame, de pe suprafața asteroidului Bennu, în data de 20 octombrie 2020. După studierea mai detaliată a asteroidului, pe 10 mai 2021 sonda și-a început călătoria de întoarcere pe Pământ, unde va aduce mostre de pe suprafața lui Bennu.
Materialul de pe Bennu reprezintă a adevărată capsulă a timpului din primele zile ale Sistemului Solar și va ajuta oamenii de știință să răspundă la unele întrebări esențiale despre originea vieții și natura asteroizilor.
Unde va ateriza capsula pe Pământ?
Atunci când va ajunge la circa 102.000 kilometri deasupra suprafeței Pământului (aproximativ o treime din distanța dintre Pământ și Lună), OSIRIS-REx își va elibera capsula cu mostre. Ora estimată este 13:42 (ora României).
Călătorind cu 44.500 km/h, capsula va intra în atmosfera Pământului patru ore mai târziu chiar deasupra coastei nordului Californiei, la o altitudine de 133 km. Ora intrării în atmosferă va fi 17:42 (ora României). Capsula va ateriza doar 15 minute mai târziu, la ora 17:55, și va ateriza pe o suprafață de 58 x 14 km a Poligonului de Testare și Antrenamente al Departamentului Apărării din S.U.A., de lângă Salt Lake City.
Oamenii de știință vor recupera capsula cât de repede posibil după aterizare, pentru a se asigura că mostrele nu vor fi contaminate de mediul de pe Pământ. Capsula va fi transportată cu elicopterul într-o încăpere special amenajată în cadrul poligonului, apoi mostrele vor fi pregătite și transportate la Centrul Spațial Johnson din Houston, Texas.
Oamenii de știință de la Johnson vor avea grijă de eșantion, îl vor stoca și îl vor distribui echipei de știință OSIRIS-REx și altor oameni de știință din întreaga lume. Cea mai mare parte a mostrei va fi disponibilă la cerere pentru generațiile viitoare.
De ce a ales NASA să studieze asteroidul Bennu?
Asteroidul este o rămășiță de la tumultuoasa formare a sistemului nostru solar, spre deosebire de orice alte roci de pe Pământ. Pe planeta noastră, vremea, eroziunea și plăcile tectonice au șters orice urmă a formării Pământului. Așadar, rocile de pe Bennu ne oferă o perspectivă asupra propriei noastre istorii – a vremurilor din urmă cu 4,5 miliarde de ani, când Pământul se forma.
Bennu este bogat în compuși organici care alcătuiesc viața așa cum o știm noi. Există dovezi că asteroizi precum Bennu au adus acești compuși pe planeta noastră atunci când s-au ciocnit cu ea în urmă cu miliarde de ani. Oamenii de știință vor să afle mai multe despre această perioadă de început, iar eșantioanele de pe Bennu ar putea contribui la acest lucru.
Majoritatea asteroizilor pot fi găsiți în centura de asteroizi, un inel de asteroizi care înconjoară Soarele între orbitele lui Marte și Jupiter. Centura de asteroizi este foarte departe, așa că o călătorie dus-întors ar dura mult timp și ar fi mult mai greu de făcut. Bennu, în schimb, traversează orbita Pământului, așa că a fost mai ușor și mai rapid de trimis o sondă spațială către Bennu și înapoi.
Cum va fi protejată mostră de pe Bennu de orice contaminare?
Deoarece oamenii de știință vor căuta molecule organice legate de viață în mostra de pe Bennu, este esențial ca proba să nu fie expusă mediului Pământului, inclusiv vieții acestuia. O astfel de contaminare ar îngreuna distingerea moleculelor venite din spațiu față de cele existente pe Pământ.
Pe măsură ce capsula coboară prin atmosfera Pământului, aerul va intra prin orificiile sale de ventilație, curgând printr-un filtru care va elimina contaminanții, inclusiv vaporii de apă, compușii organici și praful. Apoi fluxul de aer va ajunge la recipientul din interiorul capsulei care conține proba. Acest lucru va permite recipientului să ajungă la presiunea atmosferică, ceea ce îl va proteja de scurgeri care ar putea duce la contaminare.
Odată ce capsula aterizează, ea va fi preluată și livrată într-o cameră special amenajată, unde echipa OSIRIS-REx o va conecta la un rezervor cu azot – un gaz care nu interacționează cu majoritatea celorlalte substanțe chimice. Fluxul continuu de azot în capsulă va împiedica pătrunderea aerului din exterior.
Ar putea mostra de pe Bennu să contamineze Pământul?
Eșantionul colectat de pe asteroid va fi sigur pentru Pământ și locuitorii săi. Datorită mediului cu radiații din spațiu, nu există nicio șansă ca mostra de pe Bennu să poată conține organisme vii.
Pe baza studiilor altor materiale din spațiu, inclusiv meteoriți, praf cosmic și mostre returnate anterior de NASA și JAXA (Agenția de Explorare Aerospațială din Japonia), știm că substanțele chimice periculoase sau nivelurile dăunătoare ale materialelor radioactive nu vor fi întâlnite nici pe Bennu.
Sursa: NASA