Poluarea cu microparticule de plastic (microplastic) a fost detectată pentru prima dată în sângele uman, oamenii de știință identificând particulele minuscule la aproape 80% dintre oamenii testați, potrivit The Guardian.
Descoperirea demonstrează că particulele pot călători prin tot corpul și se pot stabili în organe. Impactul lor asupra sănătății este încă necunoscut. Însă cercetătorii sunt îngrijorați de faptul că microplasticul provoacă daune celulelor umane în laborator; se știe deja că particulele poluante din aer pătrund în organism și provoacă milioane de decese premature în fiecare an.
În mediul înconjurător sunt aruncate cantități uriașe de deșeuri de plastic, iar microplasticul contaminează acum întreaga planetă, de la Muntele Everest până la adâncurile oceanelor. Oamenii deja ingerează particule de plastic prin intermediul hranei și apei și le inhalează odată cu aerul.
Oamenii de știință au analizat probele de sânge provenite de la 22 de donori anonimi și au descoperit microplastic la 17 dintre aceștia. Jumătate dintre probe conțineau plastic de tip PET, care este utilizat la fabricarea sticlelor din plastic, în timp ce o treime conțineau polistiren, utilizat la ambalajele pentru hrană și alte produse. Un sfert dintre mostrele de sânge conțineau polietilenă, din care sunt fabricate pungile și sacoșele din plastic.
”Studiul nostru este un prim indiciu al faptului că avem particule polimerice în sângele nostru”, spune profesorului Dick Vethaak, ecotoxicolog la Universitatea Vrije din Amsterdam, Olanda. ”Însă trebuie să ne extindem cercetările și dimensiunile eșantioanelor, numărul polimerilor analizați etc.”
Cercetările anterioare arătaseră că microparticulele de plastic erau în cantități de zece ori mai mari în materiile fecale ale bebelușilor, comparativ cu cele de la adulți, și că bebelușii hrăniți din sticle de plastic înghit zilnic milioane de microparticule de plastic. De asemenea, copiii sunt mai sensibili la expunerea la chimicale și particule.
Noul studiu a adaptat tehnicile existente de detectare și analiză a particulelor de dimensiuni de până la 0,0007 milimetri. Unele probe de sânge conțineau două sau trei tipuri de plastic. Echipa a utilizat ace de seringă din oțel și tuburi de sticlă pentru a evita contaminarea.
Cercetătorii au constatat că tipurile și cantitatea de plastic au variat mult între probele de sânge analizate. Aceste diferențe s-ar putea datora expunerii pe termen scurt, înainte de prelevarea sângelui, cum ar fi băutul cafelei dintr-un pahar de plastic sau utilizarea unei măști de protecție.
”Întrebarea importantă este ce anume se întâmplă în corpul nostru”, spune Vethaak. ”Sunt particulele reținute în organism? Sunt transportate către anumite organe, cum ar fi trecerea prin bariera hemato-encefalică? Sunt aceste niveluri suficient de mari pentru a declanșa o afecțiune? Trebuie urgent să finanțăm cercetări suplimentare pentru a afla.”
Studiul a fost finanțat de Organizația Națională Olandeză pentru Cercetare și Dezvoltare în Sănătate și Common Seas – o organizație caritabilă împlicată în reducerea poluării cu plastic.
Un alt studiu recent a constatat că microplasticul se poate fixa pe membrana exterioară a globulelor roșii, limitând capacitatea acestora de a transporta oxigenul. Particulele au fost detectate și în placentele femeilor însărcinate, iar la șobolanii gestanți ele trec rapid din plămâni în inimă, creier și alte organe ale fătului.
Sursa: The Guardian.