Micologia ne afectează viața în fiecare zi. Fie că este vorba despre penicilina care o luăm pentru a ne simți mai bine, fie că este vorba de ciupercile cultivate pe care le mâncăm la cină, toate au legătură cu micologia. Agenții patogeni fungici infectează peste un miliard de oameni din lumea întreagă și distrug o treime din producția globală de hrană.
Micologia studiază fungii (ciupercile), care reprezintă în regn separat al vieții. Ea este pentru ciuperci la fel cum botanica este pentru plante. Mulți oameni de știință consideră micologii un tip de microbiologi.
Până în prezent, cercetătorii au denumit peste 70.000 de specii de fungi, dar se crede că în lume există de 20 de ori mai multe specii, deci undeva la 1,5 milioane de specii. Spre comparație, există doar aproximativ 350.000 de specii de plante cu flori.
Miceliul reprezintă doar partea vegetativă, adesea invizibilă, a ciupercii. Miceliul poate forma o rețea vastă de fungi – poate cel mai mare organism de pe planetă.
Pe de altă parte, ciuperca pe care o vedem pe sol este doar corpul fructifer al rețelei de miceliene. Ea este echivalentul florii și fructului unui păr, în timp ce miceliul este echivalentul rădăcinilor, tulpinii, ramurilor și frunzelor.
Micorizele sunt micelii care trăiesc în relație de simbioză cu o plantă-gazdă.
Originile micologiei
Oamenii au o relație mai veche cu fungii decât cu agricultura. Prin analizarea plăcii de pe dinții umani arhaici, oamenii de știință au determinat că vânătorii-culegătorii din Europa consumau ciuperci în urmă cu 18.000 de ani. De atunci, omul a descoperit sute de utilizări pentru acest regn al vieții.
La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, grupuri precum Societatea Micologică din America și Societatea Micologică Britanică au început să organizeze micologii într-o comunitate mai largă. Grupurile mai recente, precum Asociația Micologică din America de Nord, Asociația Micologică Internațională și EUROFUNG, au întărit comunitatea micologică și au ajutat la dezvoltarea micologiei în lumea întreagă.
Tendințe în micologie
Fungii rămân puțin studiați la nivel global. Există mai multe motive pentru acest lucru. Mai întâi, studierea lor este destul de dificilă. Cele mai multe specii de fungi sunt imposibil de cultivat în laborator. În natură, ciupercile au o perioadă de fructificare scurtă, în care ciupercile sunt vizibile. În lipsa ciupercilor, este dificil de descoperit miceliile.
Există puține universități care oferă clase sau programe specializate în micologie. Experții în ciuperci făceau parte din departamentele de botanică (ceea ce este ciudat, deoarece fungii sunt mai apropiați de animale decât de plante). Totuși, pentru că aceste departamente se micșorează la rândul lor, există mai puțin interes în susținerea micologilor.
Din ce sunt alcătuiți fungii?
La nivel de bază, fungii au celule eucariote. Această înseamnă că celulele lor prezintă nucleu, ceea ce le diferențiază de bacteriile procariote. De asemenea, fungii sunt pluricelulari, fapt care le separă de bacteriile eucariote.
Plantele și animalele sunt alte două grupuri cu celule eucariote. Fungii sunt diferiți de animale deoarece nu se pot deplasa. Ei se reproduc prin spori, nu sexuat. Fungii sunt distincți de plante deoarece eu nu își pot produce propria hrană prin fotosinteză. În schimb, ei absorb hrana din vecinătate, proces denumit descompunere.
Lichenii sunt un tip neobișnuit de fungi. Ei reprezintă o simbioză între alge și fungi.
Cel mai mare ordin de fungi sunt ascomicetele, care conțin majoritatea speciilor de ciuperci cunoscute.
Ce foloase ne aduce micologia?
Fungii ating multe aspecte ale vieții noastre, de la biotehnologie până la terapia dependenței. Ele fac parte din hrana noastră zilnică, din curțile noastre și din medicamentele noastre.
Cultivarea ciupercilor a devenit o afacere prosperă, mai ales că mulți oameni se orientează către o dietă bazată pe plante. Totuși, în afară de câteva specii ce pot fi cultivate, restul ciupercilor comestibile se găsesc în natură, unele dintre ele fiind adevărate delicatese. Ciupercile nu numai că au un gust delicios, ci sunt și extrem de sănătoase pentru organismul uman. Un studiu recent a arătat o scădere cu 45% a riscului de cancer în cazul unui consum zilnic de ciuperci.
Fungii îndeplinesc roluri cruciale în mediu, deoarece fiecare ecosistem are nevoie de descompunători. În lipsa acestora, frunzele, lemnul mort și animalele moarte nu ar putrezi niciodată pe pământ.
Fungii ajută și la creșterea plantelor. Cu excepția plantelor din familia mazării, restul plantelor nu își pot produce propriul azot, un element absolut esențial pentru dezvoltare. Micorizele pot converti azotul gazos din atmosferă în forme de azot utilizabile de către plante. Plantele utilizează acest azot și oferă la schimb energie. Astfel, relațiile simbiotice cresc biodiversitatea și rezistența ecosistemelor de pe planeta noastră.
Ciupercile sunt direct responsabile pentru creșterea speranței de viață la oameni. Descoperirea penicilinei, în anul 1928, a avut consecințe profunde asupra speciei umane. Penicilina acționează prin perturbarea enzimelor bacteriene implicate în sinteza peretelui celular, ducând la moartea bacteriei.
Ciuperci patogene
Fungii provoacă cele mai multe boli la plante. Ei pot pătrunde în plante prin frunze, scoarță sau rădăcini. Unele ciuperci patogene au capacitatea de a distruge culturi întregi de plante importante pentru agricultură.
Astfel de culturi includ orezul, porumbul, cerealele, bananele, tomatele, bumbacul și multe altele. Fungii care infectează aceste culturi sunt extrem de periculoși, motiv pentru care numeroși micologi se concentrează pe patologia plantelor.
Ciuperci magice
Psilocibina este un compus halucinogen întâlnit în anumite specii de fungi. Primele dovezi ale utilizării de către om a acestor ciuperci datează din urmă cu 7.000-9.000 de ani.
Există dovezi solide că psilocibina poate ajuta oamenii cu dependență și depresie. În câteva decenii, este posibilă o acceptare pe scară mai largă a acestor ciuperci medicinale.
Sursa: Earth.com