Holera este a boală acută infecțioasă. Este caracterizată prin diaree apoasă, pierdere gravă de apă și electroliți și deshidratare severă. Poate fi fatală.
Holera este produsă de bacteria Vibrio cholerae (V. cholerae).
Deși este ușor de tratat, se estimează că această afecțiune afectează între trei și cinci milioane de oameni în fiecare an și produce peste 100.000 de decese la nivel mondial.
Datorită severității deshidratării, rata mortalității este mare dacă boala nu este tratată, mai ales la copii și sugari. Moartea poate apărea la adulți doar în câteva ore. Persoanele care se recuperează după boală au, de obicei, o imunitate pe termen lung împotriva reinfectării.
Ce este holera?
Cauza holerei este infecția cu bacteria Vibrio cholerae. Această bacterie a fost descoperită în anul 1883. Bacteriologul german Robert Koch (1843-1910) a studiat boala în timpul unei epidemii din Egipt. El a descoperit o bacterie în intestinele celor care muriseră de holeră, însă nu a putut izola microorganismul și nici nu a putut infecta alte animale cu el.
Mai târziu în acel an, Koch a călătorit în India, unde a reușit să izoleze bacteria. El a descoperit că aceasta supraviețuiește în lenjerie murdară, pământ umed și fecalele persoanelor bolnave.
Bacteriile holerei trăiesc în ape puțin adânci și sărate, pe crustacee microscopice. Ele pot exista, de asemenea, sub forma de colonii în biofilmele care acoperă suprafața apei, a plantelor, a pietrelor și cochiliilor sau printre oulăle de musculițe, care reprezintă un rezervor natural al acestor bacterii.
Tulpinile toxice ale bacteriei holerei produc o otravă care provoacă o diaree severă la oameni. Atunci când bacteriile pătrund în zone în care trăiesc oamenii, ele pot provoca rapid epidemii grave
Simptome
Doar aproximativ unul din 20 de cazuri de holeră este grav, iar un procent mare al persoanelor infectate nu prezintă niciun simptom. În caz de simptome, acestea se instalează într-un interval de 12 ore până la 5 zile de la infectare.
Simptomele tipice includ:
- episoade explozive de diaree apoasă, în volume mari;
- stare de vomă;
- crampe la mușchii picioarelor.
O persoană bolnavă de holeră poate pierde rapid fluide, până la 20 de litri pe zi, ceea ce poate duce la deshidratare severă și șoc.
Simptomele deshidratării includ: piele flască, adâncirea ochilor în orbite, uscarea gurii, creșterea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale, amețeală, pierderea rapidă în greutate.
Starea de șoc poate duce la colapsul sistemului circulator și este o afecțiune care pune viața în pericol, fiind necesar tratamentul de urgență.
Cauze
Bacteria holerei pătrude în organism prin gură, de obicei prin intermediul hranei și apei contaminate cu deșeuri umane, datorită igienii precare. De asemenea, bacteria poate fi ingerată odată cu fructele de mare crude sau insuficient gătite, în special crustaceele originare din estuare, cum sunt stridiile sau crabii.
Legumele insuficient spălate, irigate cu apă contaminată, constituie o altă sursă comună de infectare.
În situația în care condițiile sanitare sunt precare, cum este cazul taberelor de refugiați sau comunitățile în care resursele de apă sunt foarte limitate, o singură persoană infectată poate infecta apa întregii comunități.
Tratament
În mod normal, deshidratarea este cea care duce la moarte din cauza holerei, deci cel mai important tratament este administrarea de soluții orale, denumită terapie de rehidratare orală. Tratamentul constă din volume mari de apă amestecată cu zaharuri și săruri.
Cazurile grave de holeră necesită refacerea fluidelor pe cale intravenoasă. Un adult de 70 kg va avea nevoie de cel puțin 7 litri de fluide intravenoase.
Antibioticele pot scurta durata infecției, însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu recomandă utilizarea în masă a antibioticelor în cazul holerei, datorită riscului de rezistență la antibiotice.
Medicamentele antidiareice nu sunt utilizate deoarece împiedică eliminarea bacteriilor din organism.
În condițiile unui tratament corespunzător, rata mortalității ar trebui să fie în jur de 1%.
Prevenire
Holera se răspândește adesea prin intermediul hranei, în condițiile unei igiene precare. În zonele în care boala este endemică, riscul de a contacta holera poate fi redus prin câteva măsuri extrem de simple:
- consumarea fructelor decojite;
- evitarea salatelor, a peștelui crud și a legumelor negătite;
- gătirea corespunzătoare a hranei;
- evitarea mâncării stradale, deoarece ea poate fi purtătoare de holeră și alte boli.
Vaccinul împotriva holerei
În prezent există trei vaccinuri împotriva holerei recomandate de OMS. Acestea sunt Dukoral, Shanchol și Euvichol. Toate trei trebuie administrate în două doze pentru a oferi protecție maximă.
Dukoral se administrează cu apă proaspătă și oferă o protecție de 65% timp de doi ani. Shanchol și Euvichol nu se iau cu apă și oferă o protecție de 65% timp de cinci ani. Toate vaccinurile oferă protecție maximă aproape de momentul administrării.
Sursa: Medical News Today