Deșertul Arabiei, astăzi o întindere vastă de dune de nisip bătute de vânt, a avut perioade de umiditate în ultimele milioane de ani, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Noul studiu ar putea explica de ce mamiferele au putut supraviețui în călătoriile lor de-a lungul acestui teritoriu acum deșertic.
Descoperirile au la bază formațiunile minerale ascunse în cavernele din adâncurile Peninsulei Arabe. Aceste speleoteme (stalagmite și stalactite, formate prin picurarea apei) oferă dovezi că regiunea a trecut prin perioade umede repetate, întinse înapoi în timp pe aproape 8 milioane de ani. Oamenii de știință au utilizat datarea cu uraniu pentru a determina cu precizie vârsta mostrelor de speleoteme.
Pentru a se forma, speleotemele au nevoie de apă de ploaie, vegetație și sol, deci prezența lor este o dovadă a unei Arabii odinioară verzi. Iar aceste formațiuni apar doar atunci când apa ajunge în peșteră cu regularitate. Prin examinarea izotopilor de oxigen din speleoteme, echipa de cercetători a putut estima câtă ploaie a căzut în decursul unor perioade specifice.
Aceste perioade umede s-au datorat, probabil, modificărilor lente și ciclice ale orientării și formei orbitei Pământului în decursul a zeci de mii de ani. Aceste modificări, la rândul lor, au afectat cantitatea de lumină solară care a ajuns pe planetă la un moment dat.
Un Atlantic de Nord mai cald ar fi modificat tiparele meteorologice și ar fi adus musonii în Arabia dinspre sud. Precipitațiile abundente ar fi creat lacuri, râuri și pajiști bogate, îmbietoare pentru mamifere și hominizi.
Drept dovadă este prezentată Formațiunea Baynunah din Emiratele Arabe Unite, unde fosilele cu o vechime de 7 milioane de ani dezvăluie prezența unor hipopotami, elefanți, girafe și primate străvechi. Inițial se credea că, până în urmă cu câteva sute de mii de ani, Peninsula Arabică ocupa centrul unei bariere deșertice impenetrabile de-a lungul Africii de Nord și Orientului Mijlociu. Însă rezultatele noului studiu contestă această credință, sugerând că regiunea ar fi fost un culoar de trecere verde între Africa și Asia.
Noile descoperiri îmbogățesc cunoștințele noastre despre istoricul climatului Arabiei, spune Madelaine Böhme, paleoclimatolog la Universitatea din Tübingen, Germania. Însă sunt necesare mai mult studii pentru a ne forma o imagine completă asupra peisajului din acele vremuri și dacă zona a funcționat ca un culoar de trecere între Africa și Asia.
Sursa: Science News