Efectul de seră este o funcție naturală a atmosferei Pământului și face ca viața să fie posibilă pe planeta noastră. Gazele din atmosferă, în special vaporii de apă, izolează Pământul, prevenind căldura solară să scape în spațiul cosmic.
Însă activitățile umane, mai ales cele care utilizează combustibilii fosili, au crescut cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă. Aceasta înseamnă că este absorbită mai multă căldură, ceea ce intensifică efectul de seră și are efecte negative asupra climatului și vieții.
Gazele cu efect de seră
Gazele cu efect de seră pot apărea în urma unor procese naturale, așa cum este activitatea vulcanică, sau în urma activităților umane. Gazele rezultate din activitatea omului sunt problematice deoarece ele perturbă ecosistemele naturale ale Pământului.
Printre gazele cu efect de seră periculoase se numără metanul, protoxidul de azot și mai ales dioxidul de carbon. Prin arderea combustibililor fosili, cum sunt cărbunele, gazul natural și produsele petroliere, oamenii au emis în atmosferă cantități mari de dioxid de carbon.
Alte gaze cu efect de seră includ vaporii de apă, gazele fluorurate (clorofluorocarburile și hidro-clorofluorocarburile) și ozonul din troposferă.
Încălzirea globală
Contribuția omului la gazele cu efect de seră din atmosferă a crescut foarte mult în ultima vreme. Dioxidul de carbon se acumulează în atmosferă și capturează tot mai multă căldură, ceea ce duce la încălzirea globală. Aceasta înseamnă că temperatura medie a Pământului este în creștere.
Față de anul 1880, temperatura globală a crescut cu 1,5 grade Celsius, potrivit Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice. Temperatura ridicată topește gheața stocată la polii planetei, ceea ce provoacă o creștere a nivelului mărilor. Creșterea temperaturii duce, de asemenea, la schimbări climatice.
Schimbările climatice
Schimbările climatice înseamnă că vremea de pe Pământ nu mai este ca în trecut. Consecințele unui climat în schimbare includ valuri de căldură, inundații, furtuni mai puternice și secete prelungite.
Schimbarea vremii mai are și alte consecințe. De exemplu, secetele prelungite creează condiții uscate care alimentează incendii de vegetație masive. Între timp, schimbările climatice afectează biodiversitatea, care este necesară pentru sănătatea ecosistemelor. Speciile dispar într-un ritm nemaiîntâlnit – de până la 1.000 de ori mai repede decât în mod normal, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Ozonul și gazele fluorurate
Producerea energiei eliberează chimicale, cum sunt oxizii de azot, care reacționează cu alte substanțe chimice în prezența luminii solare, ducând la formarea ozonului – un alt gaz cu efect de seră. Ozonul este dăunător pentru ecosisteme. El afectează culturile și creează probleme respiratorii la oameni.
Clorofluorocarburile (CFC) și hidroclorofluorocarburile (HCFC) sunt substanțe chimice utilizate în agenții de refrigerare – de exemplu, pentru aerul condiționat de la autovehicule. CFC distrug stratul natural de ozon din atmosferă, fapt pentru care industria a trecut la utilizarea HCFC, care sunt și ele gaze cu efect de seră.
Toate gazele fluorurate au o durată de viață îndelungată, deci efectele lor asupra climatului se vor resimți pentru zeci sau sute de ani.
Sursa: Sciencing.com