Reducerea doar cu 20% a consumului global de carne de vită în următorii 30 de ani ar putea reduce la jumătate defrișările și emisiile de carbon asociate acestora, potrivit unui articol publicat în Nature. Descoperirile vin la o lună după ce Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al Organizației Națiunilor Unite a avertizat că omenirea nu este pe cale să limiteze încălzirea globală la 1,5 ºC peste nivelurile preindustriale.
Creșterea vitelor este o cauză principală a defrișărilor la nivel mondial și o sursă de emisii de metan, un gaz cu efect de seră mai puternic decât dioxidul de carbon. Înlocuirea cărnii de vită cu alte tipuri de carne ar putea reduce o parte din amprenta industriei alimentare asupra mediului, însă nu va rezolva criza climatică, spun autorii studiului.
Cercetările anterioare au arătat că înlocuirea cărnii de vită cu o alternativă numită micoproteină poate avea efecte benefice asupra mediului. Produsă prin fermentația glucozei și a altor nutrimente de către o ciupercă din sol, micoproteina este un înlocuitor al cărnii care și-a făcut debutul în Marea Britanie în anii 1980 sub numele de Quorn și este acum disponibilă în multe alte țări.
Oamenii de știință au utilizat un model matematic care a luat în considerare creșterea populației, a veniturilor și a cererii de carne în intervalul 2020-2050. În scenariul ”business-as-usual”, creșterea globală a consumului de carne de vită ar necesita extinderea suprafețelor de pășune și a terenurilor cultivate cu plante furajere, fapt care ar dubla rata anuală a defrișărilor la nivel mondial. Ar crește, de asemenea, emisiile de metan și utilizarea apei în agricultură.
Înlocuirea a 20% din consumul mondial de carne de vită pe cap de locuitor cu micoproteine, până în anul 2050, ar reduce emisiile de metan cu 11% și ar reduce la jumătate defrișările anuale și emisiile asociate acestora, comparativ cu scenariul ”business-as-usual”. Efectele de reducere a defrișărilor sunt atât de pronunțate deoarece, în acest scenariu, cererea globală de carne de vită nu crește, astfel încât nu este necesară extinderea suprafețelor de pășuni sau a terenurilor cultivate cu plante furajere.
Efectele benefice asupra defrișărilor vor ajunge, în cele din urmă, la un platou. Înlocuirea a 50% din carnea consumată de fiecare persoană cu micoproteine ar duce la reducerea cu 80% a defrișărilor și emisiilor de dioxid de carbon, iar înlocuirea 80% din carnea de vită cu micoproteine ar elimina aproape 90% din pierderile de pădure.
În toate aceste scenarii, s-ar înregistra modificări minore în ceea ce privește utilizarea apei în agricultură, au descoperit cercetătorii. Acest lucru se datorează faptului că apa necesară cultivării plantelor folosite la hrănirea vitelor ar fi utilizată la cultivarea altor tipuri de plante, cum ar fi cele destinate consumului omului.
Pe de altă parte, producerea micoproteinei ar putea necesita mai multă energie decât producerea cărnii de vită, deci ar trebui luat în considerare și impactul asupra mediului datorat producerii energiei suplimentare. De asemenea, înlocuirea cărnii de vită cu micoproteină înseamnă că anumite produse secundare ale creșterii vitelor, cum sunt pielea și laptele, ar putea fi produse pe căi alternative cu impact asupra mediului.
Sursa: Nature