Încălzirea globală are un impact mai pronunțat asupra regiunii Alpilor, potrivit unui articol publicat pe SciTechDaily. La fel ca Arctica, această regiune muntoasă din Europa începe să devină mai verde. Datele din satelit arată că vegetația de deasupra liniei pădurii s-a extins în aproape 80% din Alpi. Acoperirea cu zăpadă este și ea în scădere, deși deocamdată doar puțin.
Topirea ghețarilor a devenit un simbol al schimbărilor climatice din Alpi, iar reducerea acoperirii de zăpadă este deja vizibilă din spațiu, însă ea nu reprezintă cea mai mare schimbare. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători condusă de profesorul Sabine Rumpf, de la Universitatea din Basel, Elveția, și profesorii Grégoire Mariéthoz și Antoine Guisan, de la Universitatea din Lausanne, Elveția.
În colaborare cu colegii lor din Olanda și Finlanda, cercetătorii au investigat modificările din straturile de zăpadă și vegetație, utilizând imagini satelitare de înaltă rezoluție realizate în perioada 1984-2021. În acest interval de timp, biomasa plantelor de deasupra liniei pădurii a crescut în peste 77% din aria observată. Acest fenomen de ”înverzire” datorat schimbărilor climatice este deja bine documentat în Arctica și începe să fie detectat și în munți.
Mai multă biomasă verde în trei sferturi din Alpi
Alpii devin mai verzi deoarece plantele colonizează teritorii noi, iar vegetația devine mai deasă și mai înaltă.
Studiile anterioare s-au concentrat în principal pe influența încălzirii globale asupra biodiversității din Alpi și asupra modificărilor din distribuția speciilor de plante. Până acum, totuși, nu a fost realizată o analiză atât de cuprinzătoare asupra schimbărilor din producția de masă vegetală din Alpi. Autorii arată că creșterea biomasei plantelor se datorează, în principal, modificărilor din precipitații și perioadelor de vegetație mai lungi, ca rezultat al creșterii temperaturilor.
Plantele alpine sunt adaptate la condițiile aspre, dar nu sunt foarte competitive, spun autorii. Pe măsură ce condițiile de mediu se modifică, aceste specii specializate își pierd avantajele și sunt întrecute de concurență. Drept urmare, biodiversitatea unică din Alpi are de suferit.
Deja o ușoară reducere a stratului de zăpadă
Spre deosebire de vegetație, întinderea stratului de zăpadă de deasupra liniei pădurii s-a modificat doar puțin din anul 1984. Cercetătorii au exclus din analiza lor regiunile cu altitudinea de sub 1.700 m, ghețarii și pădurile. În regiunile rămase, autorii au constatat că acoperirea cu zăpadă a crescut semnificativ în aproape 10% din zonă, ceea ce constituie o tendință îngrijorătoare.
Analizele din satelit anterioare nu identificaseră o astfel de tendință, însă este posibil ca rezoluția imaginilor satelitare să fi fost insuficientă sau perioada studiată prea scurtă, spun autorii. De mai mulți ani, stațiile de măsurare terestre au înregistrat reduceri ale grosimii stratului de zăpadă de la altitudini mici.
Pe măsură ce încălzirea globală continuă, Alpii vor deveni din ce în ce mai verzi, creând un cerc vicios: terenul înverzit reflectă mai puțină lumină și duce la intensificarea încălzirii, ceea ce accelerează reducerea acoperirii cu zăpadă. Încălzirea provoacă, de asemenea, topirea ghețarilor și dezghețarea permafrostului, care pot duce la mai multe alunecări de teren, căderi de roci și curgeri de noroi.
Sursa: SciTechDaily