Coliziunea a două galaxii emite lumina unui trilion de sori

publicat de Florin Mitrea
43 vizualizări
Perechea de galaxii ARP 220

Dacă vrem să știm cum va arăta galaxia noastră peste 4,5 miliarde de ani, când se va ciocni cu galaxia Andromeda, am putea arunca o privire asupra ARP 220. Aceasta este o pereche de galaxii aflate în curs de fuzionare, emițând o lumină puternică în domeniul infraroșu. Telescopul Spațial James Webb poate capta această lumină pentru a crea imagini vibrante.

ARP 220 este o galaxia infraroșie ultraluminoasă apropiată de Pământ. Acest lucru o face un adevărat laborator natural pentru studierea coliziunii și fuzionării galaxiilor.

În timpul fuzionării a două galaxii se pot întâmpla o mulțime de evenimente. Rezultatele depind de viteza, unghiul, masa și compoziția galaxiilor implicate. Frecările dintre gaze și praful cosmic pot duce la diferite rezultate, cum ar fi formarea stelelor.

Coliziunea perechii de galaxii ARP 220 a declanșat un eveniment masiv de formare a stelelor, iar lumina rezultată este echivalentul unui trilion de sori. Acest lucru depășește cu mult galaxia noastră, a cărei luminozitate a fost estimată la un miliard de sori. Fiecare nucleu galactic din ARP 220 este înconjurat de un inel de stele în formare, care reprezintă sursa emisiei de radiații infraroșii.

Perechea de galaxii ARP 220 a intrat în coliziune în urmă cu circa 700 de milioane de ani. Coliziunea a declanșat un eveniment de naștere a stelelor de proporții epice. Ea a creat circa 200 de roiuri stelare masive în regiunea centrală, cuprinse într-o regiunea cu diametrul de circa 5.000 de ani-lumină, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din mărimea Căii Lactee. Cantitatea de gaz din regiunea centrală este egală cu întreaga cantitate de gaz din galaxia noastră.

Praful cosmic blochează cea mai mare parte a luminii vizibile emise de ARP 220, după cum arată imaginile realizate de alte telescoape, ca de exemplu Telescopul Spațial Hubble.

ARP 220 este un mediu cosmic al extremelor. Galaxia noastră prezintă structuri gazoase dense în apropierea nucleului său, iar uriașul nor molecular Sgr B2 este unul dintre cele mai masive. El este situat la circa 390 de ani-lumină distanță față de centrul Căii Lactee și are un diametru de circa 150 de ani-lumină; masa sa a fost estimată la 3 milioane de mase solare. Drept urmare, nucleul galaxiei noastre are doar puține regiuni acoperite cu gaz dens, în timp ce ARP 220 este dominată de astfel de gaze.

ARP 220 conține, de asemenea, circa 100 de rămășițe ale unor supernove, situate într-o regiune cu diametrul mai mic de 500 de ani-lumină.

În ARP 220 există două surse de raze X, un în centrul uneia dintre cele două galaxii și alta în apropierea acesteia. Probabil că aceste surse sunt găurile negre supermasive care existau în centrele celor două galaxii înainte de coliziune. Se crede că aceste găuri negre sunt relativ mici, având fiecare circa zece mii de mase solare. Probabil că, în câteva sute de milioane de ani, aceste două găuri negre vor fuziona într-o singură gaură neagră mai masivă ce va fi în centrul nou-formatei galaxii.

Din aceeași categorie

© 2022-2024  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii