Colina – surse, beneficii și deficiență

publicat de Florin Mitrea
72 vizualizări
Legume crucifere

Colina este un compus solubil în apă esențial pentru sănătatea omului. Ea nu este nici vitamină, nici mineral. Corpul folosește colina pentru o serie de funcții importante, cum ar fi metabolismul și sinteza unor compuși grași care formează celulele.

Cercetările arată că acest compus ajută la producerea neurotransmițătorilor implicați în memorie și la modularea ADN-ului. De asemenea, există tot mai multe dovezi că este importantă pentru dezvoltarea timpurie a creierului în uter.

Beneficiile colinei

Colina joacă un rol în sinteza fosfatidilcolinei și sfingomielinei – fosfolipide care alcătuiesc o parte semnificativă a structurii membranei celulare. Fosfolipidele sunt un tip de compuși grași ce alcătuiesc membranele celulare, controlând ceea ce intră și iese din celulă.

Un studiu din anul 2021, publicat în Frontiers in Physiology, a constatat că aceste fosfolipide sunt asociate cu durata vieții și îmbătrânirea organismului, reducerea acestor compuși părând a fi o trăsătură generală a procesului de îmbătrânire.

Colina este necesară pentru sinteza acetilcolinei – un neurotransmițător important, implicat în memorie, învățare, atenție și mișcările involuntare ale mușchilor.

Un studiu din 2023, publicat în revista Aging Cell, a descoperit legături între deficiența de colină și boala Alzheimer, la șoareci. Cercetătorii au constatat că șoarecii cu deficiență de colină prezentau niveluri crescute ale proteinelor beta-amiloid și tau-amiloid (markeri ai bolii Alzheimer) și rețele neuronale alterate la nivelul hipocampului (zonă a creierului implicată în învățare și memorie). Șoarecii cu deficiență de colină prezentau, de asemenea, afecțiuni hepatice, inimi mărite, greutate corporală ridicată și funcții motorii perturbate.

Surse de colină

Colina se întâlnește într-o mare varietate de alimente. Iată câteva dintre cele mai bune surse:

  • carnea de vită și carnea de pui;
  • peștele;
  • produsele lactate, cum sunt laptele, iaurtul și brânza de vacă;
  • ouăle;
  • legumele din familia Cruciferae (Brassicaceae), cum sunt varza, conopida și broccoli;
  • ciupercile shiitake;
  • soia și fasolea;
  • arahidele și semințele de floarea-soarelui;
  • cerealele integrale.

Organismul produce o cantitate mică de colină la nivelul ficatului, însă aceasta nu este suficientă pentru necesarul zilnic; deci aportul alimentar de colină este necesar.

Deși este posibilă administrarea de colină sub formă de suplimente alimentare, oamenii de știință consideră că sunt necesare mai multe studii privind eficiența și siguranța acestora.

Deficiența de colină

Doza zilnică recomandată de colină este de 550 mg la bărbații cu vârsta de peste 19 ani și de 425 mg la femeile cu vârsta de peste 19 ani. În cazul femeilor însărcinate sau care alăptează, aportul zilnic recomandat este de 450 mg, respectiv 550 mg de colină.

O porție de carne de vită conține în jur de 356 mg de colină, iar un ou fiert tare conține 147 mg. O porție de broccoli conține 31 mg de colină.

Deficiența de colină poate avea un impact negativ asupra sănătății ficatului. Necesarul de colină variază de la o persoană la alta datorită polimorfismului genetic (diferențele din secvențele de ADN ale fiecărui om).

Un aport inadecvat de colină duce la deficiență de organe, cu degradarea musculară și boală hepatică grasă non-alcoolică. Deficiența de colină poate accelera ateroscleroza, datorită efectelor sale asupra metabolismului lipoproteinelor, și, prin urmare, poate crește riscul de boli cardiovasculare.

Studiile sugerează, de asemenea, că deficiența de colină poate afecta dezvoltarea creierului fătului, fiind asociată cu funcțiile cognitive.

Sursa: Live Science

Din aceeași categorie

© 2022-2024  Florin Mitrea – WordPress Theme Designed and Developed by PenciDesign

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii