Când vine vorba despre stocarea carbonului în pământ, ciupercile ar putea juca un rol-cheie.
Solurile sunt un rezervor masiv de carbon, deținând aproximativ de trei ori mai mult carbon decât atmosfera Pământului. Secretul din spatele acestui depozit de carbon sunt microbii, cum ar fi bacteriile și unele ciuperci, care transformă materia moartă și în descompunere în sol bogat în carbon.
Dar nu toți compușii de carbon produși de microbii din sol sunt egali. Unii pot rezista zeci de ani sau chiar secole în sol, în timp ce alții sunt consumați rapid de microbi și transformați în dioxid de carbon, care se pierde în atmosferă. Un studiu recent arată că solurile bogate în ciuperci cultivate în experimente de laborator au eliberat mai puțin dioxid de carbon atunci când au fost încălzite, comparativ cu alte soluri.
Rezultatul sugerează că ciupercile sunt esențiale pentru a face un sol să sechestreze carbonul în pământ, relatează microecologul Luiz Domeignoz-Horta și colegii săi, pe 6 noiembrie, în ISME Communications.
Studiul vine în timp ce unii oameni de știință avertizează că schimbările climatice amenință să elibereze mai mult carbon din pământ în atmosferă, agravând și mai mult încălzirea globală. Cercetătorii au descoperit că creșterea temperaturilor poate duce la creșterea populației microbilor din sol, care epuizează rapid compușii de carbon ușor digerabili. Acest lucru forțează organismele să se îndrepte către depozite de carbon mai vechi și mai rezistente, transformând carbonul depozitat cu mult timp în urmă în dioxid de carbon.
Odată cu amenințarea combinată a creșterii temperaturii și a daunelor asupra comunităților microbiene din sol cauzate de agricultura intensivă și de dispariția pădurilor, unele modele computerizate indică faptul că, până în 2100, în sol va rămâne cu 40% mai puțin carbon față de estimările anterioare.
Pentru a vedea dacă oamenii de știință pot convinge solurile să stocheze mai mult carbon, cercetătorii trebuie să înțeleagă ce anume fac microbii din sol. Însă aceasta nu este o sarcină simplă. Unii spun că solul este cea mai complexă matrice de pe planetă
, spune Kirsten Hofmockel, ecolog la Pacific Northwest National Laboratory din Richland, Washington, care nu a fost implicată în cercetare.
Pentru a simplifica lucrurile, Domeignoz-Horta, de la Universitatea din Zurich, și colegii săi și-au cultivat propriul sol în laborator. Cercetătorii au separat ciupercile și bacteriile din solul de pădure și au crescut în cutii Petri cinci combinații ale acestor comunități microbiene, inclusiv unele care găzduiau doar bacterii sau ciuperci. Cercetătorii au hrănit microbii cu o dietă formată din zahăr
simplu și i-au lăsat să producă sol timp de patru luni. Echipa a încălzit apoi diferitele soluri pentru a vedea cât de mult dioxid de carbon a fost produs.
Bacteriile au fost principalii factori care au stat la baza formării solului, dar solurile bogate în ciuperci au produs mai puțin dioxid de carbon atunci când au fost încălzite, comparativ cu solurile produse exclusiv de bacterii, au descoperit cercetătorii. Motivul este încă neclar. O posibilitate este ca ciupercile să producă enzime – proteine care sintetizează sau descompun alte molecule – pe care
bacteriile nu sunt capabile să le producă singure, spune Domeignoz-Horta. Acești compuși derivați din ciuperci pot oferi bacteriilor diferite substanțe cu care acestea să construiască solul, care pot ajunge să creeze compuși de carbon cu o durată de viață mai lungă în sol.
Ceea ce se întâmplă în solul cultivat în laborator poate să nu se desfășoare la fel în lumea reală. Dar noua cercetare este un pas important în înțelegerea modului în care carbonul este blocat pe termen
lung, spune Hofmockel. Acest tip de informații ar putea ajuta într-o zi cercetătorii să dezvolte tehnici pentru a se asigura că mai mult carbon rămâne în pământ mai mult timp, ceea ce ar putea ajuta la atenuarea cantității de dioxid de carbon din atmosferă.
„Dacă putem introduce carbonul în pământ pentru cinci ani, acesta este un pas în direcția corectă”
, spune Hofmockel. „Dar dacă putem avea carbon stabil în sol timp de secole sau chiar milenii, aceasta este o soluție.”
Sursa: Science News