Antioxidanții sunt substanțe chimice care interferează cu oxidarea – procesul prin care un atom sau o moleculă pierde electroni datorită unei reacții chimice.
În contextul unei diete sănătoase, antioxidanții sunt substanțe întâlnite în alimentele care ajută la protejarea moleculelor biologice, așa cum este ADN-ul, față de această activitate potențial distructivă. Aceste substanțe includ vitaminele, cum sunt vitamina C și vitamina E, oligoelementele, cum sunt seleniul și zincul, și alți compuși din plante, cum sunt licopenul și flavonoidele.
O dietă care include un amestec rezonabil de fructe, legume, semințe și ciuperci ar trebui să conțină suficienți antioxidanți pentru a proteja mașinăria noastră celulară în fața stresului oxidativ.
Cum afectează oxidarea organismul nostru?
Vătămările oxidative apar atunci când un electron este furat dintr-o structură biologică importantă, așa cum este o bază azotată dintr-o genă sau un aminoacid dintr-o proteină.
O modificare simplă a ADN-ului poate transforma o bază azotată în ceva diferit, ceea ce va schimba comportamentul moleculei și secvența codificată. Modificarea unor părți ale unei proteine ar putea-o face mai rezistentă la reacțiile de degradare, ceea ce ar permite acumularea sa în aglomerări toxice. Oxidarea grăsimilor care formează membranele celulare le-ar putea face mai puțin flexibile, scurtându-le durata de viață sau perturbându-le funcțiile.
Chiar dacă organismul nostru are mecanisme de contracarare a acestor modificări vătămătoare, pe măsură ce înaintăm în vârstă problemele se pot acumula. Mutațiile și proteinele se acumulează, iar riscurile de boli precum cancerul sau afecțiunile neurodegenerative cresc.
Chiar și în cele mai bune cazuri, stresul oxidativ ar putea contribui în mod semnificativ la procesele de îmbătrânire pe care cu toții le considerăm normale. Încărunțirea părului și ridurile sunt doar două exemple în acest sens.
Ce cauzează stresul oxidativ?
Corpul nostru produce pe cale naturală o serie de compuși chimici denumiți radicali liberi ca rezultat al proceselor metabolice obișnuite. Aceștia includ speciile reactive de oxigen, cum este peroxidul de hidrogen, care este atât distructiv, cât și o moleculă de semnalizare utilă, în anumite condiții.
Pentru a face față acestor specii reactive, organismul nostru produce enzime cu proprietăți antioxidante, cum este superoxid-dismutaza. Astfel de enzime țin sub control radicalii liberi, fie prin înlocuirea electronilor pierduți, fie prin îndepărtarea radicalilor înainte ca aceștia să producă daune.
Însă mediul în care trăim poate fi și el o sursă de radicali liberi. Absorbția poluanților, inclusiv fumul de țigară și metalele toxice, poate copleși apărarea organismului nostru și poate crește daunele produse de stresul oxidativ.
Avem nevoie de suplimente alimentare cu antioxidanți?
Între propriile enzime și antioxidanții pe care îi colectăm prin dietă, corpul nostru este la fel de bine pregătit pentru a menține sub control stresul oxidativ.
Din nefericire, adăugarea unor antioxidanți suplimentari nu este soluția pe care ne-am putea-o imagina. În primul rând, furnizarea de mai mulți donori de electroni nu va reechilibra neapărat furturile de electroni. În al doilea rând, studiile efectuate de-a lungul timpului nu au descoperit niciun indiciu că suplimentele cu antioxidanți ar reduce riscurile asociate cu înaintarea în vârstă sau ar combate îmbătrânirea.
Din contră, dovezile indică în cealaltă direcție. Un metastudiu din anul 2007 a constatat o ușoară creștere a mortalității în rândul grupurilor care au luat suplimente cu antioxidanți.
Așadar, sunt necesare studii ulterioare pentru a afla de ce antioxidanții suplimentari par să nu reducă stresul oxidativ din organism.