Toate organismele vii, de la cele mai mici la cele mai mari, împart caracteristici care le separă de diviziunea naturii lipsită de viață, cum sunt rocile și solul. Creaturile vii au celule, ADN, capacictatea de a transforma hrana în energie, de a crește, de a se reproduce, de a respira și de a se mișca. Aceste trăsături devin criteriile prin care oamenii de știință separă lucrurile vii din natură de cele nevii.
Celule și ADN
Toate creaturile vii sunt formate din celule. Alcătuite din organite, molecule și alte componente, celulele se pot reproduce, se pot mișca și pot răspunde la anumiți stimuli din exterior pentru ca oamenii de știință să le considere organisme care trăiesc.
Fiecare celulă conține acid dezoxiribonucleic (ADN), materialul din care sunt făcuți cromozomii și care transmite informația genetică la urmași.
Metabolism
Pentru ca ceva să trăiască, trebuie să consume hrană și să o convertească în energie pentru organism. În interiorul tuturor entităților vii se desfășoară reacții chimice prin care hrana ingerată este convertită în energie prin digestie, iar energia rezultată este transmisă celulelor corpului.
Plantele convertesc energia solară (lumina) în hrană și absorb nutrimentele din sol prin intermediul rădăcinilor.
Modificări ale mediului intern
Organismele vii își pot modifica mediul intern. Denumit homeostazie, aceste proces reprezintă acțiunile pe care organismul le întreprinde pentru a se proteja. De exemplu, atunci când corpul devine rece, el începe să tremure pentru a genera căldură. Toate ființele vii au această caracteristică.
Organismele vii cresc
Pentru a crește, un organism viu trebuie să aibă celule care să se dividă în mod ordonat pentru a crea celule noi. Pe măsură ce celulele cresc, se extind și se divid, creatura devine mai mare în timp. Oamenii de știință folosesc creșterea și dezvoltarea drept o măsură a vieții.
Arta reproducerii
Organismele vii cresc și se reproduc pentru a da naștere mai multor organsime vii asemănătoare cu ele însele. Acest lucru poate avea loc prin reproducere asexuată sau prin reproducere sexuată. ADN-ul noului organism este la fel cu cel al celulei din care acesta a provenit.
Capacitatea de adaptare
Plantele, animalele, oamenii și chiar microorganismele se pot adapta la lumea din jurul lor. Adaptabilitatea implică trăsături care ajută un organsim viu să supraviețuiască în mediu. O astfel de caracteristică este felul în care blana unor animale își schimbă culoarea în funcție de anotimp, pentru ca animalul să fie mai dificil de observat de către pradă sau prădător.
Abilitatea de a interacționa
Un organism viu va interacționa cu un alt organism viu, indiferent dacă este același tip de organism, o amenințare sau organism neutru. De exemplu, florile interacționează cu albinele, eliberând polen pentru ca acesta să fie preluat și dispersat printre plantele de sex feminin în timpul reproducerii. Plante precum ”Venus Flytrap” interacționează cu mediul înconjurător prin prinderea într-o capcană formată din corpul lor a muștelor, șopârlelor și a altor insecte comestibile.
Procesul de respirație
Respirația înseamnă mai mult decât a inspira și a expira. Ea înseamnă capacitatea unui organism de a converti energia pentru a-și hrăni celulele, folosind energia pentru a descompune zaharurile și a produce dioxid de carbon ca produs secundar, care este apoi eliminat prin expirație. Toate organismele vii prezintă o anumită formă de respirație, deși procesul poate diferi de la unul la celălalt.
Organismele vii se mișcă
Pentru a stabili dacă un organism este viu, acesta trebuie să prezinte o formă de mișcare. Deși oamenii și animalele se mișcă în mod evident, există și alte entități, cum sunt plantele, care se mișcă, dar mișcările lor sunt mai dificil de observat. De exemplu, pentru a facilita creșterea, plantele își îndreaptă mugurii și frunzele spre lumina soarelui sau departe de zonele umbrite.
Sursa: Sciencing.com