Cu toții am auzit despre colesterol că este rău și că crește riscul de boli cardiovasculare. Deși există o asociere directă între afecțiunile cardiovasculare și nivelul ridicat al colesterolului, există și o controversă în privința opțiunilor de tratament.
Ce este colesterolul și de unde provine el?
Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimii, denumită sterol. Deși are o reputație proastă, colesterolul este necesar pentru buna funcționare a organismului nostru. Acest compus joacă un rol esențial în menținerea structurii normale a membranei celulare; în lipsa colesterolului, celulele și-ar pierde forma și capacitatea de a controla ceea ce intră și iese din celulă.
Colesterolul servește, de asemenea, ca element de bază pentru o serie de substanțe importante, așa cum sunt hormonii, vitamina D și acizii biliari (care facilitează descompunerea grăsimilor în timpul digestiei).
Organismul produce tot colesterolul de care are nevoie la nivelul ficatului, printr-un proces strâns controlat numit calea mevalonatului. Acest proces ia o moleculă de acetil-CoA (acetil coenzimă A) și o transformă în colesterol în mai multe etape. Aceste etape (sau reacții) sunt posibile datorită enzimelor care catalizează fiecare reacție în parte.
Reacțiile pot avea loc doar dacă enzimele sunt prezente în forma corespunzătoare. O enzimă denumită HMG-CoA reductaza este esențială pentru sinteza colesterolului. Așadar, această enzimă este vizată de medicamentele care reduc nivelul colesterolului.
Alte surse de colesterol sunt alimentele de origine animală, cum sunt carnea, peștele, ouăle și produsele lactate.
Tipuri de colesterol
Cele două tipuri principale de colesterol sunt colesterolul HDL (lipoproteine de înaltă densitate) și colesterolul LDL (lipoproteine de joasă densitate). Lipoproteinele sunt sfere formate din grăsimi (lipide) și proteine. Ele servesc ca vehicule pentru transportul colesterolului în sânge.
Colesterolul HDL (HDL-C) este considerat colesterol „bun”, deoarece transportă colesterolul în exces din sânge la ficat, unde aceste este degradat și scos din circulație. Pe de altă parte, colesterolul LDL (LDL-C) este considerat colesterolul „rău”, deoarece el circulă prin sânge și se depune pe pereții arterelor, ducând la formarea de plăci. Plăcile pot îngusta și bloca arterele, reducând fluxul sanguin la nivelul organelor importante, cum sunt inima și creierul, și crescând riscul de boli cardiovasculare.
Legătura dintre colesterol și bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare rămân cauza principală a deceselor din întreaga lume. Aceste boli cuprind o serie de afecțiuni care afectează sistemul vascular, în special reducerea fluxului sanguin la nivelul inimii (boli de inimă și atac de cord) și al creierului (accident vascular cerebral).
În prezent, se recomandă ca valoarea colesterolului total, care include colesterolul HDL, colesterolul LDL și alte forme de colesterol, să fie sub 200 de miligrame pe decilitru (mg/dl), cu valoarea LDL-C sub 100 mg/dl. În lipsa altor factori de risc (cum sunt diabetul, tensiunea arterială crescută sau fumatul), medicii nu acord un tratament decât dacă valoarea colesterolului LDL depășește 190 mg/dl.
S-a demonstrat că reducerea colesterolului LDL diminuează riscul de boli cardiovasculare. În cadrul unui studiu clinic revoluționar, pacienții cu valori mari ale LDL-C au primit statine (o clasă de medicamente pentru scăderea colesterolului), fapt care a dus la reducerea valorii LDL-C cu 35% și a evenimentelor cardiovasculare cu 34% – o reducere dramatică, neobservată anterior. Această evaluare a reprezentat punctul de plecare pentru alte studii care au arătat rezultate pozitive pentru pacienții tratați cu statine.
Ce sunt statinele și care sunt efectele lor secundare?
Statinele sunt medicamente prescrise pe larg pentru reducerea nivelului colesterolului LDL. După cum s-a menționat anterior, inhibarea enzimei HMG-CoA reductază este o modalitate de a controla sinteza colesterolului, ceea ce reprezintă și modul de funcționare a statinelor. Prevenirea funcționării acestei enzime blochează calea de sinteză a colesterolului, rezultând o reducere a nivelului acestuia în celule. Atunci când există mai puțin colesterol în celule, acestea activează o proteină membranară numită receptor LDL, care preia LDL-C din sânge și îl introduce în celule, scăzând astfel nivelul colesterolului LDL sanguin. În plus, statinele pot crește și cantitatea de HDL-C.
În ciuda efectelor lor pozitive, statinele și-au creat adesea o imagine negativă datorită efectelor lor secundare, printre care diabetul, durerile musculare și ceața mintală (brain fog). Deși la unii pacienți au fost observate reacții adverse, acestea sunt rare, iar legătura cauzală nu a fost clar stabilită.
Majoritatea simptomelor musculare și a efectelor cognitive sunt rezolvate prin ajustarea dozei sau tipului de statine administrate. Diabetul zaharat apare, în general, la persoanele care prezintă deja factori de risc suplimentari.
În general, beneficiile reducerii LDL-C și a riscului de boli cardiovasculare prin intermediul statinelor par să depășească potențialele efecte secundare negative ale acestora.
Schimbarea stilului de viață poate face cu adevărat diferența?
Înainte de a sugera un tratament medicamentos pe termen lung, adesea medicii recomandă modificări ale stilului de viață pentru a îmbunătăți nivelul colesterolului. Cu toate acestea, impactul dietei și al activității fizice nu este atât de ușor de decelat.
Se știe că o dietă echilibrată aduce beneficii sănătății, în general, inclusiv sănătății cardiovasculare. Controversa constă în stabilirea unei legături directe între consumul de colesterol alimentar și riscul de boli cardiovasculare. Unele studii susțin mitul conform căruia consumul prea multor ouă crește nivelul colesterolului din sânge, în timp ce alte studii demontează acest mit.
În ciuda lipsei dovezilor concrete privind efectele colesterolului alimentar, se știe că reducerea grăsimilor saturate (adesea prezente în alimentele bogate în colesterol) este benefică pentru sănătatea cardiovasculară. Recomandările dietetice includ reducerea consumului de carne roșie și de produse lactate bogate în grăsimi.
Dincolo de dietă, activitatea fizică este esențială pentru o sănătate bună. Există o corelație între activitatea fizică și creșterea nivelului HDL-C, concomitent cu menținerea sau reducerea LDL-C. Însă motivația din spatele acestui fapt nu este pe deplin cunoscută.
În cazul în care statinele sau schimbările din stilul de viață nu funcționează pentru un pacient, două clasă de medicamente numite inhibitori de PCSK9 reprezintă o alternativă promițătoare. În loc de a bloca sinteza colesterolului, așa cum fac statinele, inhibitorii de PCSK9 cresc numărului receptorilor de LDL de la suprafața celulelor. Aceasta face ca mai mult LDL-C să fie înlăturat din circulația sanguină.