Dintre toate invențiile medicale pe care le avem la dispoziție, puține au avut parte de atâtea știri false așa cum se întâmplă cu vaccinurile. În timp ce lumea se luptă cu pandemia, separarea adevărului de minciună este mai urgentă ca niciodată.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 2010 și 2015 vaccinurile au prevenit moartea a 10 milioane de oameni.
Oamenii de știință au lucrat neîncetat la crearea unor vaccinuri sigure și eficiente pentru protejarea populației umane împotriva SARS-CoV-2. Acum, în timp ce numeroase state desfășoară campanii de vaccinare a populației împotriva COVID-19, oamenii de știință și experții înfruntă o nouă provocare: dezinformările și ezitările legate de vaccinare.
Unii antivacciniști – indivizi care cred că vaccinurile cauzează o serie de afecțiuni medicale – își dedică întreaga viață luptei împotriva vaccinurilor. În realitate, vaccinurile au salvat viețile a milioane de oameni.
Ezitările legate de vaccinare nu sunt un lucru nou și, în multe situații, sunt perfect rezonabile. De exemplu, dezinformările privind siguranța vaccinurilor și potențialele lor efecte asupra organismului sunt obișnuite pe internet. De asemenea, vaccinurile COVID-19 au fost dezvoltat neobișnuit de rapid și folosesc o tehnologie relativ nouă.
În acest articol, vom aborda aceste preocupări în mod direct.
În prezent, un procent semnificativ din populația Statelor Unite ale Americii, dar și din lumea întreagă, ezită să-și facă injecția care le-ar putea salva viața.
În articolul de față, abordăm unele dintre cele mai des întâlnite mituri asociate cu vaccinurile împotriva COVID-19. Deși nu vor convinge pe cei mai puternici antivacciniști, sperăm ca informații prezentate în continuare să fie utile pentru persoanele care încă ezită. Vom analiza următoarele mituri:
- Vaccinurile nu sunt sigure, deoarece au fost dezvoltate așa de repede.
- Vaccinurile îți vor afecta ADN-ul.
- Vaccinurile COVID-19 te pot îmbolnăvi de COVID-19.
- Vaccinurile conțin un microcip.
- Vaccinurile COVID-19 te pot face infertil.
- Vaccinurile COVID-19 conțin țesut fetal.
- Persoanele care au fost bolnave de COVID-19 nu au nevoie de vaccin.
- După ce te vaccinezi, nu mai poți transmite virusul.
- După ce m-am vaccinat, îmi pot relua viața normală.
- Vaccinul te va proteja împotriva COVID-19 pentru toată viața.
- Persoanele cu afecțiuni medicale nu se pot vaccina.
- Persoanele cu un sistem imunitar compromis nu se pot vaccina.
- Persoanele în vârstă nu se pot vaccina.
1. Vaccinurile nu sunt sigure, deoarece au fost dezvoltate așa de repede
Este adevărat că oamenii de știință au dezvoltat vaccinurile COVID-19 mai repede decât orice alt vaccin – în mai puțin de un an. Recordul anterior a fost deținut de vaccinul împotriva oreionului, care a fost dezvoltat în patru ani.
Există un număr de motive pentru care vaccinurile COVID-19 au fost dezvoltate mai repede, niciunul dintre acestea ducând la reducerea profilului de siguranță al acestora.
De exemplu, oamenii de știință nu au pornit de la zero. Deși virusul SARS-CoV-2 era nou, cercetătorii studiaseră coronavirusurile timp de decenii.
De asemenea, pentru că noul coronavirus a ajuns pe toate continentele, procesul de dezvoltare a vaccinului a cunoscut o implicare mondială fără precedent. Iar în timp ce multe proiecte de cercetare științifică întâmpină dificultăți financiare, cercetările privind COVID-19 au primit fonduri de la numeroși sponsori.
Un alt factor care încetinește dezvoltarea unui vaccin este recrutarea voluntarilor. În cazul COVID-19, nu au lipsit persoanele care au dorit să ajute.
Mai mult, în circumstanțe normale, evaluările clinice sunt derulate secvențial. Însă în acest caz, oamenii de știință au putut derula unele evaluări simultan, ceea ce a economisit mult timp.
Acești factori, dar și mulți alții, au făcut ca vaccinurile să fie dezvoltate mai rapid fără să le fie compromisă siguranța.
Pe scurt: identificarea virusului a fost mai rapidă; exista deja o experiență cu agenți patogeni similari; tehnologia a evoluat mult din anii 1980; fiecare țară de pe pământ avea un interes major; au existat puține constrângeri financiare.
2. Vaccinurile îți for afecta ADN-ul
Unele vaccinuri COVID-19, cum ar fi cele de la Pfizer/BioNTech și Moderna, sunt bazate pe tehnologia ARN mesager (ARNm). Aceste vaccinuri funcționează diferit față de tipurile tradiționale de vaccin.
Vaccinurile clasice introduc un agent patogen inactivat sau o parte a acestuia în organism pentru a-l „instrui” cum să producă un răspuns imunitar.
Pe de altă parte, un vaccin cu ARNm livrează celulelor noastre instrucțiunile privind fabricarea unei proteine a agentului patogen. După ce proteina a fost produsă, sistemul imunitar răspunde în fața ei, ceea ce îl pregătește să răspundă la atacurile viitoare ale acelui agent patogen.
Cu toate acestea, ARN-ul mesager nu rămâne în corp și nu este integrat în ADN-ul nostru. După ce a furnizat instrucțiunile, celula îl degradează.
De fapt, ARN-ul mesager nu va ajunge niciodată în nucleul celulei, acolo unde se regăsește ADN-ul.
3. Vaccinurile COVID-19 te pot îmbolnăvi de COVID-19
Vaccinurile COVID-19 nu pot îmbolnăvi o persoană de COVID-19. Indiferent de tipul vaccinului, niciunul nu conține virusuri vii. Orice efecte secundare, cum ar fi durerile de cap sau frisoanele, se datorează răspunsului imunitar, nu unei infecții.
4. Vaccinurile conțin un microcip
Un sondaj YouGov realizat în anul 2020 în Statele Unite a pus unui număr de 1.640 de persoane o serie de întrebări legate de COVID-19. Un procent incredibil de 28% dintre respondenți credeau că Bill Gates plănuiește să folosească vaccinarea COVID-19 pentru a implanta microcipuri în populație.
Conform unor persoane, aceste microcipuri ar permite urmărirea oricărei mișcări a individului. În realitate, telefoanele noastre mobile deja realizează acest lucru.
Nu există nicio dovadă că vreun vaccin COVID-19 ar conține un microcip.
Deși detaliile variază de la o teorie a conspirației la alta, unii cred că vaccinul ar conține etichete de identificare care ar emite semnale radio. Acestea ar conține un transponder radio, un receptor radio și un transmițător. Nu este posibil ca aceste componente să fie atât de mult micșorate încât să poată trece prin acul unei seringi.
5. Vaccinurile COVID-19 te pot face infertil
Nu există nicio dovadă că vaccinurile COVID-19 afectează fertilitatea și nici că pun în pericol o eventuală sarcină ulterioară.
Acest zvon a apărut datorită unei legături dintre proteina spike codificată de ARN-ul mesager din vaccin și o proteină denumită sincitina-1, care este esențială pentru ca placenta să rămână atașată de uter în timpul sarcinii. Cu toate acestea, deși proteina spike și sincitina-1 dețin în comun câțiva aminoacizi, aceste două proteine nu sunt nici pe departe atât de asemănătoare încât să inducă în eroare sistemul imunitar.
Se pare că zvonul a pornit de la dr. Wolfgang Wodarg. În decembrie 2020, acesta a depus o petiție la Agenția Europeană a Medicamentului pentru a stopa evaluările clinice ale vaccinurilor COVID-19 în Uniunea Europeană. Printre îngrijorările sale se număra și sincitina-1 amintită mai înainte.
Dr. Wodarg deține un istoric al scepticismului față de vaccinuri și a minimizat gravitatea pandemiei de COVID-19. Dr. Wodarg și fostul vicepreședinte al Pfizer Inc. și-au unit vocile pentru a susține că vaccinurile produc infertilitate, fapt care a determinat răspândirea temerilor.
6. Vaccinurile COVID-19 conțin țesut fetal
În decursul anilor, antivacciniștii au răspândit zvonurile că vaccinurile conțin țesut fetal. Niciunul dintre vaccinurile COVID-19 nu conține țesuturi provenite de la făt.
După cum dr. Michael Head, cercetător principal la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, a declarat pentru BBC, „nu există celule fetale utilizate în niciun proces de producție al vreunui vaccin.”
7. Persoanele care au fost bolnave de COVID-19 nu au nevoie de vaccin
Chiar și persoanele care au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 în trecut ar trebui să se vaccineze. „Datorită severității riscurilor pentru sănătate asociate cu COVID-19 și faptului că reinfectarea cu COVID-19 este posibilă, vaccinarea trebuie efectuată indiferent dacă a existat sau nu o infectare anterioară cu SARS-CoV-2„, conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite.
Există și șansa ca testul inițial să fi dat un rezultat fals pozitiv – cu alte cuvinte, testul a fost pozitiv, însă nu a existat nicio infecție virală. Din acest motiv, este mai indicată prudența.
8. După ce te vaccinezi, nu mai poți transmite virusul
Vaccinurile COVID-19 sunt proiectate să prevină îmbolnăvirea oamenilor după infectarea cu SARS-CoV-2. Totuși, o persoană care a fost vaccinată încă poate purta virusul, ceea ce înseamnă că îl și poate transmite.
Deoarece oamenii de știință știu că vaccinurile previn complet infectarea, după ce o persoană s-a vaccinat, aceasta ar trebui să continue purtarea măștii în public, să-și spele mâinile și să respecte distanțarea socială, așa cum recomandă autoritățile.
9. După ce m-am vaccinat, îmi pot relua viața normală
Din păcate, din motivele menționate mai sus, acest lucru nu este adevărat.
10. Vaccinul mă va proteja împotriva COVID-19 pentru toată viața
Deoarece oamenii de știință studiază virusul doar de un an, nu se știe cât va dura imunitatea. Conform OMS, „este prea devreme să știm dacă vaccinurile COVID-19 vor furniza imunitate pe termen lung. […] Totuși, este încurajator faptul că noile informații sugerează că majoritatea persoanelor care se recuperează după COVID-19 dezvoltă un răspuns imunitar ce furnizează cel puțin o perioadă de protecție împotriva reinfectării – deși încă mai învățăm cât de puternică este această protecție și cât timp durează.”
Este posibil să fie necesară o vaccinare COVID-19 anuală, la fel ca în cazul gripei.
11. Persoanele cu afecțiuni medicale nu se pot vaccina
Aceasta nu este adevărat. Persoanele cu afecțiuni preexistente, inclusiv boli ale inimii, diabet și boli pulmonare, se pot vaccina împotriva COVID-19. Totuși, întotdeauna se recomandă consultarea prealabilă a unui medic.
De fapt, deoarece afecțiunile preexistente, cum ar fi obezitatea și bolile de inimă, pot crește riscul unei forme mai grave de COVID-19, vaccinarea este cu atât mai importantă pentru persoanele cu afecțiuni medicale.
Există o excepție: persoanele care sunt alergice la una dintre componentele vaccinului nu ar trebui să se vaccineze. Oricine a prezentat o reacție alergică la un vaccin anterior trebuie să consulte medicul.
Cu toate acestea, autoritățile recomandă ca „oamenii cu un istoric de reacții alergice severe fără legătură cu vaccinurile sau medicamentele injectabile – cum ar fi alergiile la alimente, animale, venin, mediu sau latex – să se vaccineze. Persoanele cu un istoric de alergii la medicamentele orale sau cu un istoric familial privind reacțiile alergice severe se pot, de asemenea, vaccina.”
12. Persoanele cu un sistem imunitar compromis nu se pot vaccina
Deoarece vaccinurile nu conțin un agent patogen viu, acestea nu vor cauza o infecție. Așadar, persoanele cu un sistem imunitar compromis se pot vaccina. Totuși, acestea ar putea să nu dezvolte un răspuns imunitar la fel de puternic ca o persoană având sistemul imunitar complet funcțional.
Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite explică faptul că în evaluările clinice ale vaccinurilor au fost implicate și persoane cu un sistem imunitar compromis: „persoanele cu un sistem imunitar compromis pot primi un vaccin COVID-19 dacă nu prezintă contraindicații la vaccinare. Totuși, aceste persoane trebuie sfătuite în privința profilului de siguranță și eficacității necunoscute ale vaccinurilor la persoanele compromise din punct de vedere imunitar.”
13. Persoanele în vârstă nu se pot vaccina
Acesta este un mit. În prezent, în majoritatea țărilor în care se desfășoară campanii de vaccinare, persoanele în vârstă au prioritate, deoarece ele prezintă cel mai mare risc de producere a unei forme grave de COVID-19. De asemenea, unele evaluări clinice au inclus subgrupuri specifice de persoane în vârstă, pentru a verifica siguranța vaccinurilor la această populație.
În Norvegia, 23 de persoane în vârstă fragile au decedat la scurt timp după vaccinarea cu vaccinul Pfizer/BioNTech. Acest fapt explică, probabil, de ce acest mit câștigă anumit teren.
Agenția Norvegiană a Medicamentului (NOMA) investighează în prezent această situație. Steinar Madsen, director medical al NOMA, crede că reacțiile adverse obișnuite, precum febra, greața și diareea, „ar putea agrava bolile existente la persoanele vârstnice.” Madsen mai afirmă că „acestea sunt evenimente foarte rare și ele au apărut la pacienți foarte fragili, cu afecțiuni extrem de grave.”
Ce trebuie să reținem
Este greu de crezut faptul că, în urmă cu doar doi ani, SARS-CoV-2 și COVID-19 erau complet necunoscute, iar acum avem un număr de vaccinuri viabile, eficiente și sigure.
În era internetului, zvonurile apar și se răspândesc precum incendiile de vegetație. Adăugarea unei doze semnificative de teamă și îngrijorare furnizează rețeta perfectă pentru unele mituri periculoase.
Situația, dar și știința, evoluează repede, iar cel mai bun sfat este să vă asigurați că vă informați doar din surse de încredere și că nu acordați atenție informațiilor înșelătoare transmise prin intermediul canalelor de socializare.
Sursa: Medical News Today.