„Suntem de părere că mai multe anomalii din atmosfera Planetei Venus furnizează dovezi ale unor procese și sisteme încă necunoscute… Investigarea acestor anomalii de pe Venus ar trebuie ar trebui să ia în considerare o gamă largă de explicații, inclusiv o activitate biologică necunoscută.”
Așa începe un articol al cercetătorilor din Statele Unite și Marea Britanie, publicat pe 14 noiembrie 2022, legat de continua dezbatere privind posibilitatea existenței vieții în norii de pe Venus. Articolul analizează modul în care fosfina este doar una dintre diferitele trăsături deosebite ale norilor lui Venus care ar putea fi explicate prin prezența microorganismelor.
Cercetătorii iau în considerare, de asemenea, anomaliile în contextul ipotezelor anterioare despre atmosfera lui Venus și descoperirile anterioare în astronomie, biologie și geologie.
Descoperirea fosfinei
Jane Greaves și colegii săi de la Universitatea din Cardiff, Marea Britanie, au anunțat pentru prima dată descoperirea fosfinei în atmosfera Planetei Venus în septembrie 2020. Anunțul a stârnit atât entuziasm, cât și scepticism în rândul oamenilor de știință.
Iar dezbaterea privind originea fosfine continuă și astăzi. La urma urmei, pe Pământ, fosfina din aer este asociată cu procese vieții. Drept urmare, oamenii de știință, fascinați fiind de posibilitatea existenței vieții pe Venus, au publicat mai multe lucrări după descoperirea inițială. Unele dintre acestea sunt pro, altele sunt contra existenței fosfinei în atmosfera lui Venus.
Mai multe anomalii
Deși fosfina este cea mai recentă anomalie descoperită în atmosfera Planetei Venus, există și alte procese chimice ciudate care se întâmplă acolo, procese are ar putea fi indicii ale existenței vieții sau potențiale biosemnături. Acestea includ prezența amoniacului și faptul că atmosfera lui Venus pare a fi într-un dezechilibru redox (chimic) permanent.
Pe planeta noastră, procesele biologice produc un dezechilibru chimic în atmosferă. Oamenii de știință spun că descoperirea unui dezechilibru chimic în atmosfera unei planete stâncoase ar putea fi unul dintre cele mai bune indicii ale prezenței vieții. Dar cum rămâne cu Venus?
Fenomenele anormale observate în atmosfera lui Venus includ epuizarea sulfului și a apei din norii planetei, comportamentul straniu al dioxidului de sulf aproape de suprafață și a apei în nori, detectarea oxigenului, hidrogenului sulfurat și metanului în interiorul norilor și lipsa oxigenului deasupra norilor, epuizarea sulfurii de carbonil sub nivelul norilor, detectarea norilor cu fosfor sub norii cu sulf și o mulțime de alte fenomene mineralogice la suprafață – compoziția minerală nu pare să fie în echilibru cu atmosfera inferioară.
Autorii articolului susțin că cel puțin o parte a acestor anomalii ar putea fi explicate prin prezența proceselor biologice.
Cazul straniu al amoniacului
Prezența amoniacului este una dintre cele mai interesante anomalii din atmosfera lui Venus. Potrivit ultimelor cunoștințe, acest gaz nu ar trebui să se găsească acolo.
Sonda sovietică Venera 8 a descoperit dovezi ale existenței amoniacului în anul 1972. Datele sugerau prezența sa în concentrații de 100 – 1.000 ppm (părți per milion), la o altitudine cuprinsă între 30 și 45 kilometri. Totuși, alți oameni de știință au respins aceste descoperiri. Aceștia considerau că „datele sunt incompatibile cu abundența altor gaze observate în atmosfera lui Venus”. Amoniacul n-ar trebui să existe în atmosfera lui Venus, altfel aceasta ar fi în dezechilibru.
Mai târziu, în anul 1978, sonda Pioneer Venus 2 (Pioneer 13) a detectat și ea urme ale amoniacului. Cu toate acestea, în lumina respingerii anterioare, aceste constatări fie au fost ignorate, fie pur și simplu nu au fost observate. Așadar, dacă amoniacul există totuși în atmosfera lui Venus, atunci dezechilibrul este cauzat de microorganisme sau de reacții chimice abiotice necunoscute?
Controversa fosfinei în prezent
Fosfina de pe Venus încă este subiectul multor controverse. Oamenii de știință au efectuat observațiile inițiale cu ajutorul observatorului ALMA (Atacama Large Millimeter/sub-millimeter Array) și al Telescopului James Clerk Maxwell (JCMT).
În noul studiu, anunțat pe 21 noiembrie, cercetătorii susțin că fosfina există cu adevărat pe Venus; observațiile au fost efectuate cu telescopul SOFIA (Stratospheric Observatory For Infrared Astronomy). Reanalizarea vechilor date de la sonda Pioneer Venus 2 susține și ea existența fosfinei.
Fosfină deasupra norilor de pe Venus?
Alți oameni de știință susțin că dacă fosfina se află cu adevărat acolo, atunci ea ar trebui să se afle deasupra norilor, nu în interiorul acestora. Însă dacă ar fi așa, ea ar fi și mai instabilă și ar trebui reîmprospătată permanent. Procesele chimice cunoscute, atât biotice, cât și abiotice, ar putea explica cu greu prezența fosfinei deasupra norilor.
Dacă există fosfină deasupra norilor de pe Venus, atunci ar putea exista doar două explicații pentru aceasta: viața diferită de cum o știm noi sau procese abiotice diferite de cele cunoscute de noi. Ambele posibilități ar trebui luate în considerare în mod serios și niciuna nu ar trebui favorizată în detrimentul celeilalte până nu se acumulează mai multe date.
Oamenii de știință au propus câteva explicații abiotice pentru prezența fosfinei, cum ar fi vulcanii. Însă până acum, niciuna dintre acestea nu explică pe deplin toate observațiile efectuate.
Sursa: EarthSky.org