În mod obișnuit, termitele sunt văzute ca simpli dăunători, iar această percepție nu s-a modificat odată cu reclasificarea lor în familia gândacilor. Totuși, doar 3,5% dintre speciile de termite provoacă probleme semnificative pentru oameni.
Aceste insecte sunt ingineri esențiali ai ecosistemelor, menținând infrastructura diferitelor tipuri de mediu. La fel ca viermii de pământ, termitele asigură circulația nutrienților prin descompunerea materialului vegetal și joacă un rol important ca bioafânători: la fel ca un plug, termitele aerează solul, expun nutrienții din subteran și lasă apa să se infiltreze mai adânc – toate acestea fiind vitale pentru viața plantelor. În plus, termitele sunt constructori exemplari: mușuroaiele lor rămân răcoroase sub soarele puternic de vară – o sursă de inspirație pentru sistemele de aer condiționat fără consum de energie.
Termitele primesc un nou sistem de clasificare
O echipă internațională de cercetători a creat un nou sistem de clasificare a termitelor, care a fost publicat recent în Nature Communications.
„Am rezolvat ambiguitatea sistemului anterior printr-o clasificare modulară și foarte robustă a familiei termitelor”, spune dr. Simon Hellemans, autor principal și membru al Evolutionary Genomics Unit de la Institutul de Știință și Tehnologie din Okinawa. „Cu ajutorul acestui nou „dicționar”, dispunem de o platformă solidă pe baza căreia putem studia diversitatea termitelor și rolurile jucate de acestea în ecosisteme.”
Înainte de introducerea tehnicilor moderne de secvențiere a ADN-ului, distincțiile dintre specii se făceau pe baza analizelor morfologice, prin care organismele sunt clasificate în funcție de caracteristicile lor fizice și de comportament și sunt plasate în relație unul cu celălalt pe bază de similitudini. Însă în timp ce este facilă diferențierea unui cimpanzeu de o gorilă, determinarea diferențelor vizuale dintre două termite este mai dificilă.
În decursul timpului, subiectivitatea analizei morfologice a dus la un arbore genealogic al termitelor încurcat. Unele termite se diversifică foarte rapid, adică aceste specii evoluează mai repede decât altele. Și totuși, au fost identificate doar zece familii distincte, care au trebuit să includă numeroase animale cu trăsături morfologice distincte și cu relații evolutive incerte.
Pentru a descrie relațiile dintre speciile unui grup sunt utilizați trei termeni: monofilie, polifilie și parafilie. Grupurile monofiletice au același strămoș comun, grupurile polifiletice au trăsături comune, dar nu și un strămoș comun, iar grupurile parafiletice au același strămoș comun și o parte (dar nu toți) dintre descendenți. Problema cu termitele, care sunt un grup monofiletic din ordinul gândacilor, este faptul că încadrarea tradițională este caracterizată printr-un grad ridicat de parafilie și polifilie, datorat confuziei privind relațiile evolutive.
În noul arbore genealogic al termitelor, fiecare familie și subfamilie este monofiletică, clarificând relațiile evolutive dintre specii și făcând semnificativ mai ușoară încadrarea speciilor noi sau reclasificate. De exemplu, Coptotermes gestroi, o specie dăunătoare distructivă de termite, a fost inițial clasificată în familia Rhinotermitidae împreună cu non-dăunătorul Dolichorhinotermes longilabius datorită asemănărilor lor morfologice. Cu toate acestea, studiile filogenetice inițiale au sugerat că aceste două specii ar putea să nu fie strâns legate, ceea ce a fost acum confirmat prin studii filogenetice și morfologice mai avansate, care au reclasificat C. gestroi în familia Heterotermitidae.
Sursa: SciTechDaily