Pierderea de oxigen din Marea Neagră, determinată de schimbările climatice acum mii de ani, a declanșat extinderea microorganismelor capabile să sintetizeze puternica neurotoxină cunoscută sub denumirea de metilmercur. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în revista Nature Water, studiu care susține că astfel de procese ar putea avea loc și în oceanele de astăzi aflate în încălzire.
Metilmercurul este un compus foarte toxic ce se acumulează în pești și fructele de mare, prezentând riscuri grave pentru sănătatea oamenilor. Compusul se formează atunci când anumiți microbi transformă mercurul anorganic în condiții de oxigen scăzut.
Schimbările climatice de astăzi determină extinderea acestor zone sărace în oxigen în mediile marine de coastă, inclusiv în anumite părți ale Mării Baltice. Apele mai calde și mai stagnante se amestecă mai puțin eficient, iar creșterea înfloririi algelor contribuie la pierderea de oxigen în straturile mai adânci, creând condiții ideale pentru acești microbi.
Urme ale unor microbi arhaici
Prin analizarea ADN-ului din sedimentele Mării Negre din ultimii 13.500 de ani, cercetătorii au detectat gene (hgcA) asociate cu microorganisme care produc metilmercur. Cea mai mare abundență a avut loc în perioada caldă și umedă, în urmă cu aproximativ 9.000-5.500 de ani, când nivelurile de oxigen din apă au scăzut semnificativ – o situație similară cu tendințele actuale observate în mările și zonele de coastă.
Descoperirile cercetătorilor arată că încălzirea climei și pierderea de oxigen, fără a mai lua în considerare poluarea industrială cu mercur, pot crea „puncte fierbinți” pentru producerea metilmercurului. Acest fapt creează îngrijorări serioase pentru viitor, deoarece extinderea zonelor cu deficit de oxigen poate crește expunerea oamenilor la această neurotoxină în urma consumului de fructe de mare.
Pierderea de oxigen și poluarea cu mercur
În cadrul studiului, cercetătorii au comparat semnalul microbian din sedimentele străvechi cu cel din coloana de apă actuală și au descoperit atât asemănări, cât și diferențe izbitoare. În timp ce microbii de astăzi care metilează mercurul din Marea Neagră sunt influențați de poluarea industrială cu mercur și de eutrofizare, cei care au trăit cu mii de ani în urmă au fost alimentați în principal de pierderea de oxigen determinată de climă și de acumularea de materie organică.
Rezultatele subliniază importanța luării în considerare atât a răspunsurilor microbiene din trecut, cât și a celor din prezent la schimbările de mediu. Prin studierea ADN-ului microbian arhaic, cercetătorii arată cum dezoxigenarea determinată de climă a modelat – și va continua să modeleze – riscurile contaminării cu metilmercur în ecosistemele marine.
Sursa: Phys.org