Insectele joacă roluri esențiale pentru viitorul planetei noastre. Ele ajută la ținerea sub control a speciilor dăunătoare și degradează materia moartă pentru a elibera nutrimente în sol. Insectele zburătoare sunt polenizatori ai multor plante de cultură, inclusiv fructele, mirodeniile sau cacaua.
Drept urmare, tot mai numeroasele rapoarte despre declinul abrupt al insectelor la nivel global constituie o îngrijorare. Pierderea diversității insectelor ar putea afecta funcțiile ecologice, perturbând stilul de viață al omului și siguranța alimentară. Cu toate acestea, în zone mari are lumii există lacune în cunoștințele noastre despre adevărata amploare și natură a declinului insectelor.
Cea mai mare parte a in formațiilor pe care le deținem provin din datele colectate din regiunile temperate ale planetei, cu precădere din Europa și America de Nord. De exemplu, pierderea extinsă a polenizatorilor a fost identificată în Marea Britanie, numărul fluturilor a scăzut cu 30-50% în toată Europa, iar în Germania a fost raportată reducerea cu 76% a biomasei insectelor zburătoare.
Informațiile despre numărul și abundența speciilor de insecte de la tropice (regiunile situate de o parte și de alta a ecuatorului, inclusiv Pădurea Amazoniană, toată Brazilia, cea mai mare parte a Africii, India și sud-estul Asiei) sunt mult mai greu de găsit. Cu toate acestea, se crede că majoritatea celor 5,5 milioane de specii de insecte din lume trăiesc tocmai în aceste regiuni tropicale – ceea ce înseamnă că cea mai mare masă a insectelor de pe planetă ar putea suferi un colaps dezastruos fără ca noi să ne dăm seama.
Cele mai numeroase dintre cele 29 grupuri majore de insecte sunt fluturii/moliile, gândacii, albinele/viespile/furnicile și muștele. Se crede că fiecare dintre aceste grupuri conține peste un milion de specii. Nu numai că este imposibil de monitorizat un număr atât de mare de insecte, dar este posibil ca până la 80% dintre acestea să nu fi fost încă descoperite – dintre care multe sunt specii tropicale.
Insectele au de înfruntat o amenințare fără precedent reprezentată de schimbările climatice și pierderea habitatelor. Cercetătorii au căutat să înțeleagă modul în care diversitatea insectelor este afectată în regiunile în care insectele sunt supuse ambelor presiuni. Este bine știut faptul că efectele acestor amenințări se cumulează, adică pierderea habitatelor poate avea efecte asupra schimbărilor climatice prin reducerea zonelor umbrite, ceea ce duce la creșterea temperaturilor în aceste zone vulnerabile.
Modelările realizate de oamenii de știință au dezvăluit că declinul insectelor este mai pronunțat în regiunile agricole din țările tropicale, acolo unde efectele combinate ale schimbărilor climatice și pierderii habitatelor sunt cele mai profunde.
Terenurile agricole posedă, în medie, jumătate din numărul insectelor și cu peste 25% mai puține specii de insecte comparativ cu habitatele naturale puțin afectate de schimbările climatice. La nivel global, zonele agricole afectate de încălzirea globală ale căror habitate naturale vecine au fost înlăturate au pierdut 63% din insecte, în medie, comparativ cu doar 7% în situațiile în care habitatele naturale vecine au fost păstrate relativ intacte.
Regiunile cu un risc ridicat includ Indonezia și Brazilia, unde numeroase plante de cultură depind de insecte pentru polenizare și alte servicii ecosistemice vitale. Acest lucru are implicații serioase asupra fermierilor locali și lanțului alimentar din aceste regiune vulnerabile din punct de vedere climatic și economic.
Cacao, musculițe și defrișări
Peste 80% din plantele de cultură importante din lume depind total sau parțial de polenizarea cu ajutorul insectelor, iar o mare parte a acestora tind să crească la tropice. De exemplu, cacaua este polenizată în principal de musculițe.
Majoritatea producției de cacao are loc în Indonezia, Coasta de Fildeș și Ghana. Doar în Indonezia, exportul anual de boabe de cacao ajunge la o valoare de 75 de milioane de dolari americani. Cea mai mare parte a producției de cacao este realizată de micii fermieri, nu de plantațiile mari, iar mulți dintre micii întreprinzători depind de cacao pentru a-și asigura traiul de zi cu zi. Deși este vital să știm dacă declinul insectelor polenizatoare va face viața cultivatorilor de cacao și mai grea, avem foarte puține informații despre diversitatea insectelor din țări tropicale precum Indonezia.
Producția de cacao din regiune este deja perturbată de fenomene meteorologice adverse care ar putea fi cauzate de schimbările climatice. Temperaturile mai ridicate și modificarea tiparelor precipitațiilor afectează deja creșterea, polenizarea și producția plantelor de cacao.
Agricultura este o ramură economică de o importanță majoră pentru populația din Indonezia, în special în zonele rurale, multe terenuri fiind eliberate de vegetație pentru cultivarea plantelor, inclusiv a palmierului de ulei. Aceasta a dus la defrișarea unor zone extinse de pădure tropicală, crescând riscul pentru numeroase specii rare sau pe cale de dispariție, așa cum este urangutanul, precum și pentru specii mai puțin cunoscute, dintre care multe insecte.
Zonele tropicale se află sub o amenințare constantă și considerabilă, în principal ca rezultat al extinderii agriculturii – deseori pentru a satisface cerințele unor țări din afara regiunilor tropicale. Comerțul internațional s-a dovedit a fi un factor stimulator al defrișărilor din aceste regiuni, pădurile din sud-estul Asiei, estul și vestul Africii și Amazon fiind în particular vulnerabile. Nivelurile ridicate ale defrișărilor din Brazilia și Indonezia sunt atribuite producției bunurilor pentru export, inclusiv soia, cafeua, uleiul de palmier și cacaua.
Amenințarea schimbărilor climatice
Pierderea habitatelor este o amenințare-cheie la adresa biodiversității, însă impactul său asupra insectelor încă este puțin studiat, iar studierea speciilor tropicale tinde să fie destul de rară. Un studiu a descoperit că abundența albinelor Euglossini din Brazilia s-a redus cu aproximativ 50%; aceste albine, întâlnite doar pe continentele americane, sunt polenizatori importanți ai orhideelor, unele dintre aceste plante fiind total dependente de acest tip de polenizare.
La provocările reprezentate de defrișări și alte modificări pe termen lung ale habitatelor se adaugă schimbările climatice. Această amenințare la adresa diversității insectelor a fost deja implicată în declinul moliilor din Costa Rica și al bondarilor din Europa și America de Nord. Creșterea temperaturilor și a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi secetele, sunt doar două amenințări care au un impact dăunător asupra multor specii de insecte.
Se preconizează că schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra regiunilor tropicale ale planetei. Temperaturile de la tropice sunt în mod natural destul de stabile, astfel încât speciile nu sunt obișnuite să facă față modificărilor rapide de temperatură pe care le observăm odată cu schimbările climatice.
Cu toate acestea, din nou, capacitatea noastră de înțelegere a modului în care acest lucru afectează insectele tropicale este îngreunată de lipsa informațiilor din aceste regiuni. Aproape toate datele disponibile provin doar de la câteva grupuri de insecte bine studiate – în special fluturii, moliile și albinele -, în timp ce multe alte grupuri primesc o atenție foarte redusă.
Reducerea declinului
Reducerea presiunii exercitate de agricultură, de exemplu prin utilizarea a mai puține chimicale și printr-o mai mare diversitate a plantelor, atenuează o parte din efectele negative ale pierderii habitatelor și schimbărilor climatice. În mod special, păstrarea habitatului natural în cadrul zonelor agricole ajută foarte mult insectele.
Pentru insectele care trăiesc pe terenurile agricole, peticele de habitat natural constituie o sursă alternativă pentru hrănire, cuibărit și adăpost în fața temperaturilor crescute. Aceasta oferă o speranță că, în condițiile unei planete aflate în continuă încălzire, există unele opțiuni care să reducă o parte din impactul asupra diversității insectelor.
Într-adevăr, s-a dovedit, la o scară mai mică, faptul că disponibilitatea habitatelor naturale are un impact pozitiv în cadrul sistemelor agricole. În cazul culturilor de cacao din Indonezia, creșterea suprafeței habitatelor naturale a sporit numărul de insecte, inclusiv al celor polenizatoare.
De asemenea, este important de reținut că nu toate speciile de insecte îndură o perioadă grea ca urmare a presiunilor recente. De exemplu, studiile recente asupra insectelor din Marea Britanie au arătat că, în timp ce unele grupuri au intrat în declin, altele, inclusiv insectele de apă dulce, au cunoscut o creștere. Un alt studiu care a analizat tendințele insectelor la nivel mondial a constatat, de asemenea, creșterea numărului de insecte de apă dulce. Cu toate acestea, multe dintre aceste tendințe pozitive au fost raportate în regiuni netropicale, cum este Europa, unde în ultimii ani s-au depus multe eforturi pentru îmbunățirea calității apelor râurilor.
Sursa: The Conversation