Un studiu climatic recent, publicat în Nature Climate Change, a confirmat că topirea gheții din Groenlanda va contribui cu o creștere de cel puțin 27 cm a nivelurilor mării, chiar dacă vom înceta imediat arderea combustibililor fosili. Pentru a face lucrurile și mai rele, această estimare este foarte optimistă, deoarece ia în considerare doar contribuția gheții din Groenlanda. Prognozele au confirmat, de asemenea, că încălzirea globală a depășit estimările inițiale.
Relația dintre științele planetare și cele climatice este extrem de importantă, iar cele două discipline se intersectează adesea. De exemplu, atunci când s-a descoperit că pe Marte a existat cândva apă, planetologii au putut identifica trăsături și formațiuni geologice care s-ar fi putut forma doar în contact cu apa. În mod similar, dezvoltarea științelor orbitale și a comunicațiilor prin satelit a ajutat climatologii și planetologii să înțeleagă mai bine modificările la scară largă ale suprafeței Pământului, inclusiv schimbările majore din oceanele noastre. Aceste cantități uriașe de date nu puteau fi colectate anterior, nici chiar prin observațiile (măsutători și fotografii) efectuate timp de mai multe decenii.
Deși cercetările din trecut au avut la bază modelări computerizate care au preluat datele pentru a crea modele posibile ale viitorului, introducerea datelor din satelit în noul studiu a arătat o prognoză mult mai sumbră decât ne-am fi așteptat. Sateliții au măsurat pierderile de gheață din Groenlanda între anii 2000 și 2019 și au furnizat observații mult mai precise decât cele disponibile anterior. Rezultatele au permis oamenilor de știință să stabilească topirea reală a banchizei, luând în considerare și factori precum căderile de zăpadă. Se estimează că 600 de milioane de oameni trăiesc în regiunile de coastă, adică zone cu altitudinea de până la 10 metri deasupra nivelului mării, iar această populație se va afla în pericol în viitorul apropiat.
Profesorul Jason Box, de la National Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS), care a condus studiul, a confirmat că aceste estimări devastatoare reprezintă doar „minimul absolut”. Chiar și cele mai optimiste estimări arată că cifrele se vor dubla în secolul următor. Motivul este faptul că studiile au luat în considerare doar încălzirea globală. Însă există numeroși alți factori care determină topirea straturilor de gheață din alte regiuni ale lumii.
În contextul shimbărilor climatice și al încălzirii globale, termenul de „punct de cotitură” a fost adesea utilizat pentru a identifica „punctul fără întoarcere”. Acesta este punctul în care crizele pot deveni exponențiale și de neoprit, indiferent de ceea ce vom face. Iar din păcate, noul studiu a confirmat că suntem chiar într-un astfel de punct.
Cu toate acestea, autorii studiului sugerează o posibilă soluție, dacă măsurile vor fi luate suficient de repede. „Diferența dintre 78 cm și 27 cm poate fi atinsă prin implementarea Acordului de la Paris și există suficient spațiu de manevră”, spune dr. William Colgan, de la GEUS. În timp ce ghețarii și straturile de gheață din regiunile muntoase de pe glob încep să arate pierderi semnificative, modificarea rapidă a politicilor de mediu ar putea măcar atenua evenimentele climatice catastrofale din viitor.
Sursa: Universe Today