Rezistența la medicamentele antimicrobiene

Rezistența la medicamentele antimicrobiene amenință tot mai mult tratamentul multor infecții și siguranța unor proceduri medicale de rutină. Infecțiile rezistente la medicamente provoacă moartea a peste 700.000 de persoane anual, iar acest număr poate să crească substanțial dacă nu se iau măsuri.

Medicamentele antimicrobiene sunt acele medicamente care omoară sau inhibă dezvoltarea microorganismelor. Aceste medicamente, care includ antibioticele, antiviralele și antifungicele, sunt esențiale în medicina modernă pentru prevenirea și tratarea multor boli infecțioase. Medicamentele antimicrobiene mai sunt utilizate la tratarea animalelor, în agricultură și horticultură.

Rezistența la medicamentele antimicrobiene apare atunci când un microorganism își dezvoltă o rezistență față de medicamentul care anterior era eficient față de microorganismul respectiv. Infecțiile cauzate de microorganismele rezistente la medicamente sunt dificil de tratat, ceea ce duce la creșterea costurilor de sănătate și la pierderea productivității.

Creșterea nivelurilor de rezistență înseamnă că boli precum tuberculoza, HIV și malaria devin din ce în ce mai greu sau chiar imposibil de tratat. Când infecțiile devin rezistente la medicamentele din prima linie, atunci sunt utilizate medicamentele din liniile a doua sau a treia, care sunt mai scumpe și/sau au efecte colaterale semnificative. Perioadele de tratament mai mari cresc riscul de răspândire a infecțiilor și contribuie la creșterea costurilor.

O îngrijorare majoră o constituie apariția bacteriilor rezistente la antibiotice multiple utilizate pentru combaterea lor, inclusiv la medicamentele carbapeneme (o clasă de antibiotice beta-lactamice cu spectru ultra-larg de activitate, rezistente la majoritatea beta-lactamazelor și utilizate în tratamentul unor infecții bacteriene complicate), care constituie de obicei ultima linie de apărare împotriva infecțiilor. Acest fapt este tot mai des observat la bacteriile obișnuite, cum ar fi Salmonella, Escherichia coli și Campylobacter. În 2016, în S.U.A. a fost înregistrat primul deces cauzat de o tulpină bacteriană rezistentă la toate antibioticele disponibile.

Rezistența la medicamentele antimicrobiene compromite succesul chirurgiei, transplantului de organe, nașterilor și chimioterapiei, unde medicamentele antimicrobiene sunt utilizate pentru prevenirea infecțiilor. Aceasta face ca un tratament obișnuit pentru o boală să devină mai riscant.

Există puține noi medicamente antimicrobiene în dezvoltare, în principal deoarece costurile de cercetare sunt foarte mari, iar beneficiile companiilor farmaceutice sunt mici. Unui medicament antimicrobian nou îi sunt necesari mulți ani pentru a fi scos pe piață, datorită testelor clinice foarte stricte.

Creșterea rezistenței față de medicamentele antiretrovirale utilizate împotriva HIV este îngrijorătoare, mai ales în țările mai puțin dezvoltate, care nu au acces la tratamente alternative.

Rezistența la medicamentele antifungice este o amenințare în particular pentru persoanele cu un sistem imunitar compromis, cum ar fi pacienții care fac chimioterapie. Infecțiile produse de tulpini multi-rezistente de Candida și Aspergillus au o rată a mortalității de până la 40%.

Centrul European pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor estimează că doar infecțiile cu bacteriile rezistente la mai multe medicamente, inclusiv Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), cauzează anual 25.000 de decese în Uniunea Europeană și 1,5 miliarde de Euro costuri de sănătate și pierderea productivității.

Ce cauzează rezistența la medicamente

Rezistența la medicamentele antimicrobiene este un proces care apare în mod natural, pe măsură ce microbii își dezvoltă și fac schimb de gene de rezistență. Cu toate acestea, utilizarea generalizată a medicamentele antimicrobiene, cuplată cu globalizarea și comerțul, a dus la o răspândire accelerată a rezistenței, creând o problemă globală.

Între anii 200 și 2010, consumul uman de antibiotice a crescut cu 30%. Există o considerabilă utilizare necorespunzătoare a medicamentelor antimicrobiene, poate ca rezultat al presiunii exercitate de pacienți asupra medicilor sau al lipsei unui diagnostic imediat, care ar permite eliberarea unei rețete mai bine țintite. Antibioticele sunt încă destul de des prescrise pentru infecții virale, față de care ele sunt complet ineficiente. În unele țări, medicamentele antimicrobiene sunt disponibile on-line, fără rețetă. De multe ori pacienții nu-și duc tratamentul până la capăt, ceea ce contribuie la proliferarea rezistenței. Există, de asemenea, o utilizare considerabilă a medicamentelor antimicrobiene în spitale și centrele de îngrijire a sănătății, care sunt locuri primare unde rezistența la medicamente se dezvoltă.

Un alt factor-cheie îl constituie utilizare medicamentelor antimicrobiene în creșterea intensivă a animalelor și în agricultură, de multe ori doar cu scop preventiv, nu pentru a trata vreo infecție. Această utilizare a medicamentelor într-o doză sub-terapeutică încurajează formarea rezistenței. În S.U.A., peste 70% dintre antibioticele clinic importante sunt folosite pentru animale, air această utilizare va crește pe măsură ce crește cererea de proteină animală. Contaminarea mediului înconjurător cu medicamente antimicrobiene și cu microbi rezistenți la medicamente proveniți de la om, animale și din deșeurile industriei farmaceutice este o cauză a plus a apariției rezistenței la medicamente, deoarece genele rezistenței sunt transmise prin lanțul trofic.

Abordarea rezistenței la medicamentele antimicrobiene

Abordarea problemei rezistenței la medicamente necesită o mai bună administrare a medicamentelor existente pentru a le spori eficacitatea și dezvoltarea unor medicamente antimicrobiene noi. Acțiunile cele mai importante includ:

• îmbunătățirea conștientizării problemei rezistenței la medicamentele antimicrobiene în rândul publicului larg, dar și în cadrul sistemului de sănătate, agricultură și alte sectoare, pentru a reduce uzul necorespunzător al medicamentelor antimicrobiene;
• îmbunătățirea igienei, sănătății și controlului infecțiilor, pentru a reduce necesarul de medicamente antimicrobiene;
• întărirea monitorizării la nivel global a rezistenței la medicamentele antimicrobiene și a utilizării acestor medicamente de către populație, în agricultură și mediu, pentru a înțelege mai bine unde este problema;
• reducerea utilizării neesențiale a medicamentelor antimicrobiene în agricultură și dezvoltarea unor alternative la aceste medicamente;
• reducerea diseminării în mediu a medicamentelor antimicrobiene și microbilor rezistenți proveniți de la animale, oameni și industria farmaceutică;
• promovarea unor stimulente pentru cercetarea și dezvoltarea unor noi medicamente antimicrobiene, vaccinuri, diagnostic rapid și alternative la medicamentele antimicrobiene.

Implementarea acestor recomandări necesită întărirea instituțiilor implicate în gestionarea bolilor infecțioase, dar și o abordare interdisciplinară – microbiologie, sănătate publică, știință și industrie, precum și suport din partea guvernanților și publicului.