Protistele sunt un grup divers de organisme eucariote (organisme la care ADN-ul este împachetat în interiorul nucleului), care nu intră în categoria plantelor, animalelor sau a fungilor (ciupercilor). Aceste organisme sunt clasificate într-un regn separat, denumit Prostista.
Aproape toate protistele sunt formate dintr-o singură celulă, deci sunt unicelulare, deși unele sunt organisme pluricelulare primitive. Ele prezintă un nucleu bine organizat și organite celulare. Majoritatea protistelor au mitocondrii și o structură celulară bine definită, deși celulele sunt rareori organizate în structuri superioare.
Clasificarea protistelor se face mai mult pe bază de conveniență, și mai puțin pe bază de trăsături comune. Multe protiste prezintă diferite grade de omologie cu specii din toate cele cinci regnuri ale eucariotelor.
Protistele prezintă o varietate de obiceiuri de hrănire, cicluri de reproducere și moduri de locomoție. Unele dintre ele sunt autotrofe, folosind pigmenți pentru a capta energia solară și a o transforma în carbohidrați simpli. Altele sunt heterotrofe, hrănindu-se cu alte organisme. De fapt, numeroase protiste își pot modifica modul de hrănire în funcție de condițiile de mediu.
Protistele trăiesc în nișe ecologice diverse, de la izvoarele fierbinți până la ghețurile polare. Unele se întâlnesc chiar și în adâncurile oceanelor, în izvoarele hidrotermale, în timp ce altele trăiesc în intestinele țânțarilor (ca de exemplu Plasmodium, parazitul malariei).
Unele protiste unicelulare trăiesc în grupuri denumite colonii. Uneori, aceste colonii sunt atât de bine organizate, încât pot fi confundate cu o plantă sau un animal. O serie de protiste sunt pluricelulare, așa cum este varecul – alge brune marine, cu aspect frunzos și dimensiuni mari.
Ce roluri joacă protistele?
Protistele joacă un rol crucial în conservare și biodiversitate, datorită diversității lor funcționale și răspândii largi. Diversitatea speciilor lor a depășește de multe ori pe cea a bacteriilor și virusurilor. Oamenii de știință estimează că există aproape de trei ori mai multe specii de protiste necunoscute decât cele descoperite până acum.
Majoritatea protistelor sunt nepericuloase pentru om, însă unele pot cauza probleme. De exemplu, protistul parazit Plasmodium provoacă malaria. Această boală se transmite de la om la om prin intermediul înțepăturilor țânțarilor infectați.
Alte protiste pot fi folositoare omului. Protistele de tipul algelor realizează fotosinteza, îndepărtând astfel dioxidul de carbon (un gaz cu un puternic efect de seră) din atmosferă. Unele specii de protiste descompun materia organică moartă și reciclează nutrientele.
Câteva exemple de protiste
Iată câteva exemple de protiste:
- amibele – organisme unicelulare care se deplasează cu ajutorul pseudopodelor (prelungiri temporare ale membranei celulare), întâlnite în apele dulci, mediul marin și în sol; amibele se hrănesc cu bacterii și alte particule;
- paramecii – protozoare ale căror celule sunt acoperit cu cili (structuri fine cu aspectul unui fir de păr) și care se hrănesc cu bacterii și alge;
- euglenele – flagelate unicelulare, care prezintă o structură filamentoasă în formă de coadă denumită flagel; ele pot fi autotrofe (fotosintetice) sau heterotrofe (se hrănesc cu materie organică);
- diatomeele – protiste fotosintetice care prezintă un perete celular din siliciu, abundente în ecosistemele marine și de apă dulce, unde joacă un rol crucial în lanțul trofic;
- dinoflagelatele – flagelate unicelulare responsabile pentru bioluminiscența întâlnită în oceane;
- Plasmodium – protistul parazit transmis prin înțepăturile țânțarilor, care cauzează malaria; are un ciclu biologic complex ce implică omul și țânțarii;
- volvox – algă verde colonială; formează colonii sferice cu sute de indivizi și prezintă o diferențiere celulară simplă.