Pădurile de conifere se mai numesc și păduri boreale, iar în America de Nord acest tip de ecosistem este cunoscut sub denumirea de taiga. Formate predominant din plante cu conuri (conifere), pădurile de conifere se întâlnesc în regiunile muntoase din Canada, Alaska, Rusia și nordul Europei.
Plantele din pădurile de conifere prezintă o serie de adaptări care le permit să supraviețuiască în aceste regiuni în care iernile sunt lungi și reci, iar verile sunt scurte și răcoroase.
Arborii din pădurile de conifere
Majoritatea arborilor din pădurile de conifere au frunzele permanent verzi, ceea ce înseamnă că ei nu își scutură frunzele în timpul iernii. Coniferele au, de obicei, frunze mici, în formă de ace și acoperite cu un strat subțire de ceară. Aceste adaptări le permit arborilor să realizeze fotosinteza în tot timpul anului, iar frunzele subțiri, acoperite de o cuticulă – un strat protector – ajută arborii să-și păstreze umiditatea.
Unele dintre coniferele care cresc în aceste regiuni includ diferite specii de molid, pin, brad, ienupăr, cedru și chiparos. Coniferere de pe continenetul american includ molidul Stika, tsuga, cedrul roșu vestic, bradul Douglas, molidul albastru de Colorado, pinul galben și pinul de coastă. Zada, pinul alb și bradul roșu sunt câțiva dintre arborii care cresc în pădurile de conifere din nord-vest.
Multe păduri de conifere se întâlnesc la altitudini mari, de obicei în zone muntoase. Aceste biomuri sunt adesea mai puțin diverse decât alte tipuri de păduri, deoarece solurilor de lipsesc nutrimentele care să susțină o bogăție de specii. Multe dintre speciile de conifere din aceste păduri au o viață lungă și cresc lent.
Alte plante din pădurile de conifere
Spre deosebire de pădurile cu o biodiversitate mai mare, pădurile de conifere prezintă doar două straturi: coronamentul arborilor și stratul subarbustiv. Coronamentul este format din arborii de conifere, iar stratul subarbustiv este format din puținele plante care pot supraviețui în zona săracă în nutrimente și umbrită de la nivelul solului.
În stratul de jos al pădurii de conifere cresc o serie de ierburi, ferigi, mușchi, arbori și arbuști de foioase, însă în pădure predomină arborii purtători de conuri (coniferele). Multe dintre speciile de conifere din aceste regiuni sunt adaptate pentru a crește după incendii; de fapt, unele conifere chiar au nevoie de foc pentru a crește, așteptând ca incendiile ocazionale să le elibereze semințele din conuri.
Coniferele tind să aibă rădăcinile superficiale (mai apropiate de suprafața solului), iar acele lor conțin taninuri – substanțe chimice care descurajează erbivorele să le mănânce. Frunzele lor în formă de ace sunt așezate de jur-împrejurul ramurilor, motiv pentru care ele pot capta toată lumina solară disponibilă în timpul scurtului sezon de creștere.
Importanța pădurilor de conifere
Ca toate terenurile acoperite de arbori, pădurile de conifere susțin viața de pe Pământ. Prin furnizarea de hrană și adăpost pentru numeroase specii de animale, pădurile de conifere joacă un rol important pe planeta noastră. Aceste biomuri găzduiesc mii de specii de insecte, mamifere, păsări și pești, oferind habitate pentru multe specii amenințate sau aflate în pericol de dispariție.
Pădurile de conifere oferă resurse cum sunt lemnul și produsele pentru industria farmaceutică, dar și locuri pentru recreere și petrecere a timpului liber. Acoperind o suprafața întinsă de pe planetă, coniferele convertesc dioxidul de carbon în oxigen prin fotosinteză. Ele ajută la răcorirea suprafeței pământului și stochează carbonul în tulpini și rădăcini.
Arborii de conifere din aceste regiuni aspre supraviețuisc acolo unde alte specii nu o pot face, acoperind o nișă ecologică importantă. Importante din punct de vedere economic pe tot globul, pădurile de conifere furnizează lemn pentru construcții, celuloză pentru fabricarea hârtiei, precum și alimente și medicamente. Conservarea acestori biomuri unice este esențială pentru supraviețuirea multor specii, inclusiv a omului.
Sursa: Sciencing.com