Pandemia de gripă din 1918 și teoria conspirației

publicat de Florin Mitrea
300 vizualizări
Spital în 1918

Pandemia de COVID-19 a luat lumea pe nepregătite, însă nu este unică. Pandemiile din trecut au fost și ele însoțite de teorii ale conspirației și de valuri de neîncredere în oamenii de știință. Să aruncăm o privire la cele mai îndrăznețe teorii care au ieșit la suprafață în timpul pandemiei de gripă din 1918.

Pandemia de COVID-19 nu este prima pandemie din istorie. Au mai fost multe altele în trecut, printre care Moartea Neagră, despre care istoricii cred că a început în anul 1334 și ar fi putut dura mai multe secole. Mai recent, lumea o fost întoarsă cu susul în jos de pandemia de gripă din 1889 și de pandemia de gripă din 1918, cunoscută și sub denumirea de gripa spaniolă.

Aceasta din urmă a fost cauzată de infecția cu virusul H1N1, care avea o structură genetică ce amintea de virusurile de origine aviară, deși sursa sa rămâne necunoscută. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pandemia de gripă din 1918, care a început să dispară în anul următor, a dus la moartea a cca. 40 de milioane de oameni la nivel mondial.

Pe măsură de gripa începuse să se răspândească pe tot globul, guvernele și ziarele s-au zbătut să țină pasul cu devastarea produsă. Pe 6 octombrie 1918, un ziar grecesc publica un anunț din partea guvernului, care avertiza următoarele:

Germenii bolii pătrund în corp prin gură și, în general, prin sistemul respirator. […] Boala se transmite prin tuse și se răspândește prin aer. Drept urmare, se recomandă evitarea stresului [mental] și a suprasolicitării. […] Toate școlile trebuie închise, iar mâinile și lenjeria trebuie spălate meticulos. În mod particular, este extrem de recomandată evitarea contactului apropiat cu o persoană care prezintă simptomele gripei.

Acest anunț este un ecou al anunțurilor de astăzi, iar multe dintre recomandările serviciului de sănătate publică erau similare cu ghidurile de astăzi; spălarea frecventă a mâinilor și purtarea măștilor faciale erau criterii de top pentru siguranța publică.

În anul 1918, ca și acum, au apărut multe concepții periculoase și teorii ale conspirației privind originea virusului. Să aruncăm o privire asupra celor mai izbitoare știri false („fake news”) din 1918 și să analizăm de ce teoriile conspirației erau populare atunci și încă rămân larg răspândite, în ciuda efectelor dăunătoare pe care le au.

Controversa din jurul aspirinei

Astăzi, teoria conspirației companiilor farmaceutice susține că, pentru a promova și vinde produsele farmaceutice, companiile răspândesc boala în mod intenționat. Această teorie a reieșit la suprafață odată cu pandemia de COVID-19, deși nu este un fenomen specific secolului XXI.

În timpul pandemiei din 1918, un mit propagat în Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie era acela că exista o legătură între boală și utilizarea aspirinei produse de compania farmaceutică germană Bayer. Neîncrederea în produsele de origine germană nu este așa de stranie precum ar putea părea, având în vedere faptul că începutul pandemiei a coincis cu sfârșitul Primului Război Mondial, în care Statele Unite și Germania au fost inamici.

Acest mit a produs suficientă agitație pentru ca filială americană a companiei Bayer să trebuiască să ofere asigurări potențialilor cumpărători americani. Într-un anunț publicat pe 18 octombrie 1918, compania a declarat că „producerea de tablete Bayer și capsule de aspirină este în totalitate sub control american.”

În mod ironic, unele studii ulterioare au sugerat că aspirina ar fi putut înrăutăți unele simptome ale gripei, dar nu din cauza manipulării calității acesteia. Un studiu publicat în revista Clinical Infectious Diseases, în anul 2009, a arătat că acest lucru s-ar fi putut întâmpla dacă medicii prescriau dozaje prea mari. Autorul studiului, dr. Karen Starko, a arătat că, la acea vreme, medicii prescriau în mod obișnuit doze de 8-31,2 g de aspirină pe zi, fără a ști că acest lucru putea duce la hiperventilație și la edem pulmonar la unele persoane.

„Chiar înainte de vârful epidemiei din 1918, aspirina a fost recomandată în tratamente despre care acum știm că ar putea fi potențial toxice și că ar putea duce la edem pulmonar, ceea ce ar fi putut contribui la creșterea mortalității în general și la unele dintre misterele pandemiei”, a scris dr. Starko.

Războiul biologic

În timpul pandemiei de COVID-19, un zvon larg răspândit susține că SARS-CoV-2, virusul care produce boala, a fost creat în laborator și apoi eliberat în toată lumea. Cel mai proeminent dintre aceste zvonuri susține că virusul a fost creat, apoi a fost scăpat dintr-un laborator din China – deși cercetările arată că SARS-CoV-2 este, de fapt, de origine naturală.

Acest lucru nu este departe de miturile și zvonurile legate de originea virusului gripal care a apărut și s-a răspândit în 1918. Unul dintre aceste zvonuri, găsit în paginile unui ziar brazilian, sugerează vă virusul gripal a fost împrăștiat în lume de către submarinele germane. Povești asemănătoare susțineau că vasele germane acostate pe coasta de est a Statelor Unite au eliberat agentul infecțios în atmosferă.

Conform unei relatări din cartea Flu: The Story of the Great Influenza Pandemic of 1918 and the Search for the Virus that Caused It, a autoarei Gina Kolata, o femeie a susținut că a observat un nor toxic împrăștiindu-se deasupra orașului Boston după ce un vapor german camuflat s-a apropiat de port.

Kolata scrie:

Boala a venit cu un vas german camuflat, care a acostat în portul Boston sub acoperirea întunericului și a eliberat germenii în tot orașul. […] A existat un martor ocular, o femeie în vârstă, care a afirmat că a observat un nor ce plutea deasupra portului și se răspândea peste docuri.

Kolata descrie și alte zvonuri, conform cărora germanii s-au strecurat în oraș, unde au eliberat virusurile din flacoane în teatre sau la întâlniri.

O boală mereu adusă de alții

Când pandemia de COVID-19 a izbucnit, unii numeau virusul SARS-CoV-2 drept „virusul din China” sau „virusul Wuhan”. Acest fapt are conotații rasiste și xenofobe, sugerând că o anumită țară sau populație este responsabilă de apariția și răspândirea agentului patogen.

Însă fenomenul de a numi o pandemie sau o epidemie după o anumită țară nu este ceva nou. Gripa din 1918 este numită adeseori „gripa spaniolă”, deși nu și-a avut originile în Spania. De fapt, originea sa este încă neclară. Așadar de ce a primit acest nume?

Conform unui studiu publicat, în anul 2008, în revista Clinical Infectious Diseases, numele probabil că a apărut datorită informațiilor greșite din cadrul știrilor privind originea epidemiei. Autorii oferă următoarea explicație:

Este în general acceptat faptul că, deoarece Spania a fost o țară neutru în Primul Război Mondial, libertatea presei spaniole era mai mare decât cea a presei din țările aliate și Germania. Presa din Statele Unite și din Europa, probabil că din motive politice, nu a transmis informații corecte și la timp despre numărul de victime produse de epidemia de gripă printre soldații și populația lor civilă.

În timp ce „gripa spaniolă” rămâne cel mai cunoscut pseudonim pentru pandemia din 1918, boala a mai avut și alte denumiri. De exemplu, în Spania ea a fost denumită uneori drept „gripa franceză”, probabil pentru că muncitorii sezonieri spanioli călătoreau cu trenul dinspre și înspre Franța, ceea ce a făcut ca autoritățile spaniole să creadă că virusul fusese „importat” din Franța. În Brazilia era denumită „gripa nemțească”, în Polonia se numea „boala bolșevică”, iar în Senegal era numită „gripa braziliană”. Pe scurt, fiecare țară și-a denumit virusul după un oponent politic.

De ce au dăinuit aceste concepții greșite?

În trecut, ca și astăzi, miturile și teoriile conspirației din jurul originilor unei boli se răspândeau precum focul sălbatic.

După cum au observat autorii unui studiu din 2017, publicat în revista Current Directions in Psychological Science, teoriile conspirației oferă oamenilor explicații rapide și ușor acceptabile pentru chestiuni care, de altfel, nu au răspunsuri sau soluții simple.

Cercetătorii au aflat că persoanele care cred în teoriile conspirației fac acest lucru din trei motive:

  • motive epistemice – nevoia unor explicații cauzale pentru anumite probleme sau fenomene, pentru a recâștiga un sentiment de certitudine;
  • motive existențiale – nevoia de a recâștiga controlul asupra unei situații;
  • motive sociale – dorința de a aparține și de a menține o imagine pozitivă față de sine și față de societatea în care trăiesc sau doresc să trăiască.

Simțurile siguranței, controlului și apartenenței sunt puse ușor în pericol în situații de criză, precum este o pandemie.

Atât virusul gripei din 1918, cât și coronavirusul responsabil de COVID-19 și-au menținut o aură de mister: oamenii de știință și guvernele nu au putut și nu pot furniza soluții rapide și ușoare pentru a opri răspândirea. Mijloacele disponibile pentru prevenirea infectării – purtarea măștilor faciale în public, distanțarea socială – par greoaie și inconfortabile, uneori afectând sănătatea mentală și viața de zi cu zi.

În mod natural, anxietatea larg răspândită din perioadele de criză face ca oamenii să caute răspunsurile și soluțiile oriunde – iar teoriile conspirației par a le furniza.

Totuși, de nenumărate ori experții au arătat că încrederea în teoriile conspirației face mai mult rău decât bine, afectând sănătatea publică și bunăstarea socială. Crizele de sănătate publică din trecut, cum ar fi pandemia din 1918, ne pot învăța lecții importante despre managementul de criză – atâta timp cât reușim să învățăm din greșelile noastre.

Sursa: Medical News Today.

Din aceeași categorie

Acest site folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Acceptă Detalii

© 2022-2024  Florin Mitrea – Temă WordPress dezvoltată de PenciDesign