Cerul de deasupra noastră abundă de aerosoli, acele particule minuscule care au o influență semnificativă asupra temperaturii planetei noastre. O nouă vizualizare realizată de NASA dezvăluie modul în care aerosolii se învârt prin atmosferă.
Goddard Earth Observing System al NASA urmărește principalele tipuri de aerosoli – sulfați, carbon negru, prag și sare de mare. Acesta combină observații satelitare și terestre cu simulări avansate pe computer pentru a arăta cum aerosolii pot afecta calitatea aerului și vizibilitatea departe de sursele lor de emisie.
Spre deosebire de gazele cu efect de seră, care pot persista ani de zile și se pot dispersa la nivel global, aerosolii rămân în aer doar câteva zile și formează nori regionali. Aceste particule zburătoare la mare altitudine contracarează încălzire climei prin reflectarea radiațiilor solare înapoi în spațiul cosmic și acționând ca nuclee de condensare, ceea ce crește numărul de picături din nori și face masele noroase mai reflectorizante.
„Aceste două efecte luate împreună au compensat o treime din încălzirea climatică – aproximativ jumătate de grad Celsius”, spune Sarah Doherty, specialistă în științe atmosferice la Universitatea Washington din Seattle, Statele Unite.
Aerosolii și legătura lor cu clima
Sulfații (reprezentați cu verde în imaginea de mai sus) sunt adesea asociați cu arderea combustibililor fosili, mai ales cărbunele. Chiar dacă unele țări și-au redus semnificativ consumul de cărbuni, numeroase națiuni asiatice încă se bazează pe acești combustibili, generând astfel cantități mari de sulfați. Vulcanii aruncă și ei sulfați în atmosferă.
Deșertul Sahara este cea mai mare sursă de praf atmosferic (reprezentat cu violet în imaginea de mai sus) de pe planetă. Alizeele împing praful saharian peste Oceanul Atlantic, unde se crede că acesta fertilizează cea mai mare pădure tropicală din lume – Pădurea Amazoniană. Unele studii sugerează că praful saharian ar putea reduce activitatea uraganelor din Atlantic prin sufocarea fluxului de umiditate din atmosferă.
Spre deosebire de alți aerosoli, carbonul negru (reprezentat cu roșu în imagine), care rezultă în urma arderii biomasei, absoarbe radiația solară și încălzește clima. Printre sursele majore de carbon negru se numără incendiile agricole din Africa Subsahariană, precum și incendiile din Amazon și America de Nord.
Sarea de mare (reprezentată cu turcoaz în imagine) este ridicată în atmosferă de vânt și spargerea valurilor, deci abundența sa este legată de viteza vântului. O cantitate însemnată de sare este ridicată deasupra Oceanului de Sud, unde vânturile puternice numite Roaring Forties se rotesc în jurul globului, nefiind obstrucționate de masele de uscat.
Pe măsură ce țările i-au măsuri pentru combaterea poluării aerului, este de așteptat ca influența de răcire a aerosolilor să de diminueze. De fapt, este posibil ca acest lucru să se întâmple deja.
Sursa: Science News